Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vrea abrogarea legislației medicinei complementare și alternative și înlocuirea ei cu un cadru adaptat anului 2026. El susține folosirea intervențiilor complementare cu beneficii demonstrate și respectarea tratamentelor recomandate de medici. Abrogarea este o intenție anunțată, fără un calendar de adoptare prezentat.
„Eu cred că trebuie abrogată cu totul aceea legislație și construită una adaptată anului 2026. Nu mai este de actualitate”, a spus Rogobete, potrivit Observator, redacția care a investigat promisiunile de vindecare a cancerului în seria „Diagnostic: profit”.
Rogobete spune că a discutat cu profesioniști din domeniu. El critică normele apărute după 19 ani, despre care afirmă că reglementează „doar feng shuiul”, și cere încurajarea prevenției și a screeningului — investigațiile pentru depistarea bolilor înainte de apariția simptomelor. Documentele pregătite de minister în septembrie au însă un obiect mai larg: autorizarea practicienilor și cabinetelor, limitele intervențiilor și protecția persoanelor care apelează la ele.
De la răspunsul din septembrie la intenția de înlocuire a legii
În septembrie, întrebat de aceeași redacție de ce nu se făcuse nimic atâția ani, Rogobete răspundea: „Îmi e greu să vă răspund! Nu am o explicație! Indolență, nepăsare și lista poate continua”. Investigația jurnaliștilor descria persoane care le promiteau bolnavilor de cancer vindecarea cu plante, ciuperci și pastile, inclusiv persoane fără pregătire în oncologie.
Întârzierea are un reper concret: legea din 2007 cerea Ministerului Sănătății să elaboreze normele metodologice în termen de un an de la publicare. Acestea sunt regulile prin care se pun în practică prevederile generale ale legii, de la autorizare până la control.
Ministerul Sănătății a anunțat, la 25 septembrie 2026, punerea în consultare publică a proiectului de norme. Instituția preciza că reglementarea administrativă a domeniului nu reprezintă o validare a eficacității medicale sau științifice a practicilor incluse.
În același comunicat, ministerul anunța separat că finalizase un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 118/2007, care putea fi promovat după constituirea unui guvern cu puteri depline, în condițiile legii. În septembrie erau astfel anunțate două demersuri: reguli pentru aplicarea legii și un proiect pentru modificarea ei. Rogobete susține acum înlocuirea integrală a cadrului, fără să detalieze prevederile noii legi.
Ce condiții stabilește legea pentru practicieni și pacienți
Legea nr. 118/2007 reglementează activitățile și practicile de medicină complementară și alternativă. Definiția sa este largă: include practici din afara sistemului principal de servicii medicale, folosite în completarea terapiilor clasice sau ca posibil înlocuitor al acestora. Dreptul de practică este supus unor condiții de autorizare și pregătire.
Legea rezervă anumite practici, între care acupunctura, homeopatia și fitoterapia, medicilor, medicilor dentiști sau, după caz, farmaciștilor. Pentru practicienii autorizați care nu au aceste calificări, articolul 9 alineatul (3) stabilește o condiție precisă: intervenția în completarea și/sau continuarea terapiilor medicale se poate face, potrivit regulilor de procedură, numai cu acordul scris al pacientului și la recomandarea scrisă a unui medic.
Practicienii pot folosi numai metodele pentru care sunt autorizați și atestați. Persoanele care apelează la ei trebuie să își exprime acordul în scris și să primească informații scrise, accesibile, despre beneficii și riscuri. Încălcarea prevederilor legii, inclusiv culpa profesională, atrage răspunderea patrimonială, disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Ce protecții propunea proiectul din septembrie
Proiectul de norme pus în consultare în septembrie detaliază limitele intervențiilor asupra persoanelor bolnave. Practicienii nu ar putea recomanda întreruperea sau modificarea tratamentului medical prescris ori înlocuirea acestuia cu terapii complementare și alternative. Documentul propune și interzicerea garantării unui anumit rezultat terapeutic, precum și a afirmațiilor, promisiunilor sau promovării care ar putea induce în eroare în privința eficacității.
Înainte de începerea terapiei, persoana ar trebui să primească informații, într-un limbaj accesibil, despre natura intervenției, scopul și limitele ei, durata estimată, riscuri, contraindicații și alternativele disponibile, dacă există. Consimțământul ar trebui exprimat în scris, cu dreptul de a refuza terapia sau de a retrage acordul în orice moment.
Proiectul prevede și obligația practicianului de a recomanda un consult medical când apar simptome care sugerează o afecțiune ce necesită evaluare, când starea generală se agravează sau când terapia nu produce un răspuns după un interval rezonabil. Aceeași obligație ar exista dacă terapia ar putea întârzia diagnosticul ori tratamentul medical necesar. Printre situațiile în care intervențiile complementare nu ar fi permise sunt urgențele medico-chirurgicale, cazurile care impun îngrijire medicală imediată și cele care depășesc competența practicianului.