Sari la conținut

Rogobete respinge schimbarea fiscalității după cererea CNAS de plată obligatorie pentru neasigurați

Alexandru Rogobete în fața a două microfoane, cu drapelul României în fundal.
Alexandru Rogobete
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, respinge schimbarea fiscalității asigurărilor de sănătate după ce conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a cerut mecanisme obligatorii de plată pentru persoanele active, neasigurate și nescutite, inclusiv cele fără venituri. „Nu se schimbă nimic în fiscalitatea asigurărilor de sănătate!”, a declarat ministrul, contactat de Libertatea.

Solicitarea a fost formulată marți, 17 noiembrie, la Profit.ro Health.forum, de Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta CNAS cu atribuții de președinte. Ea a cerut extinderea numărului celor care contribuie la sistem și a anunțat discuții cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) la sfârșitul lunii noiembrie, pentru identificarea unor soluții.

Reprezentanții pacienților întreabă din ce ar plăti oamenii fără bani

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), pune problema mijloacelor efective de plată: „E o întrebare simplă: din ce le obligi dacă n-au bani?”. El și Ștefan Răduț, vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR), au criticat solicitarea CNAS în declarații pentru aceeași publicație.

Gănescu întreabă ce mecanism ar putea folosi CNAS pentru recuperarea contribuției de la persoane fără posibilități financiare, dacă nici administrația fiscală nu reușește să colecteze bani de la acestea.

Președintele COPAC susține că statul trebuie să își asume și finanțarea scutirilor pe care le acordă. Potrivit lui, Parlamentul și Guvernul au exceptat 23 de categorii de la contribuție fără să prevadă în buget contribuțiile aferente, iar costul este suportat de ceilalți plătitori. În privința controalelor, el cere autorităților să urmărească persoanele care au venituri și nu contribuie, în locul oamenilor săraci din mediul rural sau al celor fără adăpost.

Ștefan Răduț avertizează asupra consecințelor pe care le-ar avea restrângerea îngrijirilor pentru cei fără bani: „Ar putea rămâne oamenii efectiv netratați”. Dacă aceștia ar pierde accesul la urgențe, medicul de familie sau servicii de depistare a bolilor, în cazul afecțiunilor transmisibile urmările ar putea afecta sănătatea publică, spune el.

Răduț invocă și costul tratamentelor pentru hipertensiune, astm și alte boli respiratorii cronice, pe care persoanele fără asigurare ar trebui să le plătească din buzunar. Avertismentul său privește o eventuală restrângere a accesului la îngrijire; conducerea CNAS a solicitat mecanisme obligatorii de contribuție.

Ce reprezintă cele 2,9 milioane de persoane invocate de CNAS

Larisa Mezinu-Bălan își susține cererea prin numărul persoanelor care figurează ca neasigurate. La forum, ea a vorbit despre aproximativ 2,9 milioane de persoane înregistrate în această situație pe listele medicilor de familie.

Tot ea a precizat că multe ar putea să nu mai locuiască în România sau să vină în țară doar din când în când. Cifra descrie, așadar, înregistrările de pe listele medicilor, fără să stabilească numărul rezidenților fără venituri cărora li s-ar putea cere o contribuție.

Conducerea CNAS a invocat posibilitatea ca persoane revenite în vacanță să folosească serviciile disponibile neasiguraților prin pachetul minimal. Mezinu-Bălan a exprimat această temere când a cerut regândirea mecanismului actual, prin care persoanele fără venituri pot opta pentru plata contribuției.

Răduț contestă argumentul despre diaspora. El spune că eventualele cazuri de persoane revenite pentru tratament nu justifică afectarea accesului la îngrijire al celor fără venituri din România.

Cum se pot asigura persoanele fără venituri în 2026

Persoanele care nu realizează venituri și nu fac parte dintr-o categorie asigurată fără plata contribuției pot opta pentru asigurare prin Declarația unică, formularul 212. Potrivit ghidului Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș, declarația poate fi depusă la ANAF, online sau la ghișeu, oricând în cursul anului.

Pentru 2026, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este de 2.430 de lei. Suma reprezintă 10% dintr-o bază de 24.300 de lei, echivalentul a șase salarii minime brute pe țară în vigoare la 1 ianuarie.

Plata se face în două tranșe: 25%, adică 607,50 lei, la depunerea declarației, iar restul de 75%, respectiv 1.822,50 lei, până la 25 mai a anului următor. Calitatea de asigurat se dobândește de la data depunerii declarației și durează 12 luni.

Persoanele neasigurate beneficiază de pachetul minimal, în condițiile contractului-cadru. Acesta include urgențele medico-chirurgicale, îngrijirile pentru boli care pot provoca focare sau epidemii, monitorizarea sarcinii și a lăuziei, planificarea familială și servicii de prevenție, inclusiv servicii pentru depistarea și confirmarea cancerului în condițiile Planului național de combatere a cancerului.

Pentru serviciile de urgență nu se cere dovada calității de asigurat. Separat, bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate primesc serviciile, medicamentele și dispozitivele acordate prin aceste programe, în condițiile legii. Pacienții oncologici incluși în programe sunt asigurați fără plata contribuției până la vindecare.

Etichete
Semnalează o greșeală