Centrele pentru pacienți cu arsuri grave din Timișoara și Târgu Mureș ar putea primi primii pacienți la începutul lui 2027, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la briefingul guvernamental din 30 octombrie 2026. La Timișoara, construcția și instalațiile clădirii sunt finalizate, însă aparatura medicală se află încă în proceduri de licitație și instalare. Ministrul a descris situația de la Târgu Mureș drept aproximativ similară.
„Mă aștept ca undeva la începutul anului viitor să putem primi primii pacienți și la Timișoara, și la Târgu Mureș”, a spus Rogobete.
Ce mai trebuie făcut înaintea internărilor
La Timișoara sunt gata sistemele de gaze medicale, climatizare, sterilizare și epurare a aerului din spațiile medicale, potrivit ministrului. Dotarea cu aparatura folosită pentru îngrijirea pacienților este o etapă separată, încă în desfășurare.
Între finalizarea și predarea clădirilor și începerea tratamentelor trebuie parcurse testarea funcțională, sterilizarea și avizarea. Împreună cu dotarea medicală, acestea condiționează primirea pacienților.
Rogobete a pus întârzierea punerii în funcțiune pe seama blocării fondurilor necesare licitațiilor pentru echipamentele medicale. Pentru cele trei proiecte derulate de Ministerul Sănătății prin Banca Mondială, el a anunțat suplimentarea finanțării cu 115 milioane de lei, în vederea finalizării lor.
Capacitățile planificate și calendarul centrului pentru copii
La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara sunt prevăzute șase boxe pentru mari arși, șase rezerve pentru pacienți care au nevoie de îngrijire intermediară sau au depășit faza critică și cinci paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă, potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătății pentru News.ro. Microchirurgia presupune intervenții asupra unor structuri de mici dimensiuni, iar chirurgia reconstructivă urmărește refacerea zonelor afectate.
Centrul de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș este proiectat cu cinci paturi pentru pacienți critici și alte zece pentru terapie intermediară, microchirurgie și chirurgie reconstructivă.
La Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București sunt planificate zece paturi pentru copii în stare critică, 14 pentru terapie intermediară și zece pentru microchirurgie.
La centrul pediatric se lucrează la amenajările interioare, a precizat Rogobete pe 30 octombrie. Pentru acest proiect, Ministerul Sănătății a indicat în răspunsul pentru agenție un termen contractual de finalizare a lucrărilor la 15 martie 2027 și o estimare de funcționare până la sfârșitul lui 2027, după încheierea lucrărilor, autorizare și dotare.
Potrivit ministerului, dotarea medicală a celor trei centre urmează să fie realizată din fonduri europene, fiecare spital beneficiar având responsabilitatea procedurilor de finanțare și achiziție.
Încă un centru în București, discutat cu Banca Mondială
Separat de centrul pentru copii, Rogobete a anunțat discuții avansate cu Banca Mondială pentru construirea încă unui centru de mari arși în Capitală, fără să indice un calendar de realizare. Ministrul a legat necesitatea acestuia de tragedia de la Colectiv, de la care s-au împlinit 11 ani pe 30 octombrie.
Cu o zi înainte, pe 29 octombrie, la inaugurarea centrului pentru tuberculoză de la Institutul „Marius Nasta”, Rogobete își exprimase speranța că demersurile pentru noul proiect bucureștean vor putea începe în 2027.
Ce arată datele despre tratamentele în străinătate
Pentru 89 de pacienți cu arsuri au fost eliberate formulare S2 în perioada 2021–2025, potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), obținute de News.ro. Documentul permite decontarea tratamentului planificat în alte state din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, în Elveția sau în Regatul Unit. Tabelul înregistrează 24 de pacienți în 2021, 12 în 2022, 21 în 2023, 18 în 2024 și 14 în 2025.
S2 se eliberează persoanelor asigurate în sistemul românesc. Cei 89 sunt beneficiarii acestei proceduri, în timp ce transferurile pentru tratament pot include și persoane neasigurate, a explicat CNAS. Instituția centralizează datele la începutul fiecărui an pentru anul anterior, astfel că seria furnizată se încheie în 2025.
Decontarea prin S2 exclude transportul, inclusiv cel cu aeronave medicale de urgență, cazarea și eventualele coplăți suportate potrivit regulilor statului în care se acordă tratamentul. Procedura nu acoperă nici tratamentul accidentelor de muncă și al bolilor profesionale sau tratamentul persoanelor neasigurate.
Separat, pentru tratamentele acordate între 7 noiembrie 2015 și 2 mai 2025, situația financiară furnizată de CNAS arată aproximativ 13,58 milioane de euro facturate. Din acest total, circa 11,61 milioane de euro erau achitate, 1,60 milioane erau neachitate și necontestate, iar aproximativ 364.000 de euro erau contestate.