Pacienții ar urma să primească o notificare de fiecare dată când un serviciu medical este înregistrat pe codul lor numeric personal (CNP), pentru a putea semnala dacă nu au beneficiat de el. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat vineri, 13 noiembrie, pregătirea acestui sistem, pe care estimează că l-ar putea introduce din ianuarie 2027.
Într-un interviu acordat Digi24, Rogobete a spus că decizia de implementare fusese luată în acea zi, împreună cu echipa Ministerului Sănătății și alte instituții implicate. Pentru introducerea notificărilor, el a indicat „cel mai probabil încă de la începutul anului, din ianuarie”, un calendar estimativ.
Cum ar putea pacientul să semnaleze un serviciu pe care nu l-a primit
Mesajele ar fi trimise prin SMS, e-mail sau WhatsApp. Ministrul a explicat că folosirea mai multor canale urmărește informarea unui public cât mai larg. Notificarea ar fi declanșată de înregistrarea unui serviciu medical pe CNP-ul pacientului.
În mesaj ar fi inclus și un număr de telefon, comparat de Rogobete cu cel disponibil în alertele bancare. Pacientul ar putea suna dacă observă că pe CNP-ul său a fost decontat un serviciu pe care nu l-a primit. Decontarea înseamnă plata către furnizor a serviciului medical din fondurile asigurărilor de sănătate. Notificarea i-ar permite pacientului să semnaleze diferența dintre serviciul raportat și îngrijirea primită efectiv.
În anunțul din 13 noiembrie, ministrul nu a indicat numărul de telefon care ar urma să fie folosit sau pașii prin care pacienții și-ar putea înregistra datele de contact.
Sesizări despre servicii neprimite și medici absenți de la programări
Planul însoțește verificările în ambulatorii, unități în care pacienții primesc consultații și investigații fără internare. Rogobete a spus că sunt vizate aproximativ 25 de ambulatorii publice și private, în urma sesizărilor primite de la pacienți și de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Ministrul a descris două tipuri de situații semnalate. În unele ambulatorii publice, medicii nu fuseseră găsiți la ora 11:00, deși aveau pacienți programați. Alte sesizări priveau persoane înștiințate despre servicii medicale de care nu beneficiaseră. Rogobete i-a încurajat pe pacienți să continue să semnaleze asemenea probleme.
Unul dintre exemplele invocate privește un cabinet privat de radiologie și imagistică. Potrivit ministrului, volumul tomografiilor computerizate pentru întregul corp raportate la decontare ar fi presupus ca ziua să aibă 36 de ore pentru efectuarea lor. El nu a identificat cabinetul, precizând că verificarea era în desfășurare.
Rogobete a spus că, atunci când anunțase controalele, evitase să dezvăluie obiectul exact al verificărilor, de teamă că furnizorii ar putea încerca să șteargă din bazele de date servicii raportate. Tot el susține că noua platformă integrată a asigurărilor de sănătate păstrează înregistrările odată introduse, fără posibilitatea ștergerii lor ca înainte, și că verificările se bazează pe aceste date.
Neregulile invocate și recuperarea banilor
În datele analizate cu echipa ministerului, Rogobete spune că a întâlnit asemenea situații mai ales la cabinete individuale ale unor medici care lucrează atât în sistemul public, cât și în propriul cabinet privat, la unele laboratoare de analize și, în special, în imagistică. El a precizat că nu a observat aceeași tendință la marile clinici, rețele și spitale private.
Rapoartele de control în care sunt identificate nereguli ce depășesc capacitatea de investigare a Ministerului Sănătății vor fi trimise Parchetului General, a anunțat Rogobete.
Ministrul a cerut și o reglementare prin care sumele să fie recuperate în bugetul sănătății. El a argumentat că trimiterea rapoartelor la procurori nu rezolvă pierderea banilor destinați îngrijirii pacienților: „Banii de la bugetul Sănătății i-am pierdut”. În explicația sa, plățile pentru investigații fictive consumă resurse care ar trebui să ajungă la medicamentele pacienților din spitale.


