Premierul Luca Niculescu spune că Guvernul vrea să asigure prevenției în sănătate o finanțare bugetară stabilă, dincolo de proiectele europene și internaționale. El a prezentat această intenție alături de alte două priorități: orientarea serviciilor către asistența primară și comunitară și păstrarea medicilor și asistentelor în sistem.
„Vrem ca prevenția să aibă o linie stabilă în buget, nu doar proiecte”, a declarat Niculescu la deschiderea celei de-a XVIII-a ediții a Profit.ro Health.forum. Premierul nu a indicat o sumă, anul bugetar în care ar apărea alocarea sau un termen de aplicare pentru linia propusă.
Prevenția reprezenta 1% din cheltuielile pentru sănătate în 2023
Problema invocată de premier apare în raportul despre sistemul de sănătate din România publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la 18 decembrie 2025. Organizația constata că progresele în sănătatea publică și prevenție se sprijină în principal pe fonduri din proiecte europene și internaționale, în condițiile unei ponderi reduse a prevenției în cheltuielile de sănătate.
În 2023, prevenției îi revenea 1% din totalul cheltuielilor pentru sănătate în România, față de media OCDE de 3%. Procentele arată cât din resursele cheltuite în acel an era destinat prevenirii îmbolnăvirilor.
Accesul la aceste servicii era o altă problemă identificată în raport: campaniile de sănătate publică nu reușeau adesea să ajungă în comunitățile rurale și izolate. OCDE recomanda, alături de resurse suplimentare, o mai bună educație pentru sănătate și integrarea promovării sănătății și a prevenției în îngrijirea primară.
Evaluarea din 2025 constata și un decalaj între ambițiile Strategiei naționale de sănătate 2023–2030 și acțiunile concrete pentru prevenție. Recomandările priveau, așadar, atât finanțarea, cât și felul în care serviciile ajung la oameni.
Îngrijire mai aproape de pacient și păstrarea personalului medical
A doua direcție anunțată de Niculescu este trecerea de la serviciile spitalicești către asistența primară — îngrijirea de prim contact — și către serviciile comunitare, oferite aproape de locul în care trăiesc pacienții. Premierul a promis ducerea la capăt a acestei tranziții, cu obiectivul ca fiecare pacient să fie diagnosticat și tratat la timp, indiferent unde locuiește.
A treia prioritate este personalul medical. „Un spital fără medici și asistente rămâne o clădire, iar tinerii medici rămân acolo unde găsesc respect și perspectivă”, a spus Niculescu. Declarația pune accentul pe păstrarea personalului, fără să detalieze măsurile prin care Guvernul ar urma să îi încurajeze pe medici și pe asistente să rămână în sistem.
Premierul a propus și mediului privat un parteneriat cu reguli predictibile și plăți clare. El a prezentat sistemul public și pe cel privat drept două părți ale capacității țării de a-și îngriji populația.
Resursele pentru sănătate, sub media OCDE
Diferența generală de finanțare oferă context pentru prioritățile anunțate. Potrivit capitolului financiar al raportului OCDE, România avea cheltuieli totale de sănătate de 2.311 dolari pe locuitor, comparativ cu media organizației de 5.967 de dolari. Comparația folosește date pentru 2024 sau pentru ultimul an disponibil în țările analizate.
Valorile sunt exprimate în dolari ajustați la paritatea puterii de cumpărare: comparația ține cont de diferențele de preț dintre țări, pentru a face resursele mai ușor de comparat.
Raportul indică și o speranță de viață de 76,4 ani în România în 2023, față de media OCDE de 81,1 ani. Pentru această comparație, organizația folosește anul 2023 sau cel mai apropiat an disponibil.

