Ilie Bolojan a declarat, luni, la Târgu Mureș, că programul PNRR ajunge la final, iar pe componenta Sănătate bugetul iniţial a scăzut „de la peste două miliarde de euro” la „puțin peste un miliard de euro”.
Declarația a fost făcută la recepția noului Centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, proiect finanțat din fonduri europene.
Premierul interimar a spus că reducerea bugetului se explică prin redirecționarea banilor către domenii „unde au putut fi consumați” și că, după reașezarea PNRR în 2023, din lista inițială de 19 spitale s-au finalizat „practic opt”.
Ce a spus Ilie Bolojan despre buget și spitalele din PNRR
La evenimentul de la Târgu Mureș, Ilie Bolojan a spus că finalul PNRR este un moment în care „trebuie să tragem niște lecții”, nu doar pentru sănătate, ci şi pentru modul în care sunt puse în mișcare proiectele mari.
Referitor la alocări, el a afirmat că „la sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro şi, prin reduceri succesive, am ajuns la puţin peste un miliard de euro”, subliniind că „banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați”.
Bolojan a mai spus că, din cele 19 spitale incluse inițial în PNRR, după reașezarea programului în 2023 s-a ajuns la opt proiecte finalizate, iar celelalte au fost transferate spre alte surse de finanțare, precum fonduri de coeziune sau bugete naţionale.
Premierul interimar a criticat întârzierile, vorbind despre „ani pierduți” şi despre consecinţe directe pentru pacienţi şi profesioniştii din sănătate, care au rămas mai mult timp fără condiţii îmbunătăţite de tratament şi lucru.
„Ultima sută de metri” și ce schimbări a cerut în derularea proiectelor
În discurs, Bolojan a insistat pe partea de execuție: simplificarea procedurilor de licitație, reducerea birocrației la autorizări, administrarea proiectelor de către profesioniști şi parteneriate consolidate cu autorităţile locale.
El a spus că, „peste tot unde s-a făcut parteneriat avem rezultate”, iar proiectele întârziate vor fi finanțate din alte resurse „în anii următori”.
Despre efortul de închidere a proiectelor, premierul a afirmat că „s-a tras tare pe ultima sută de metri” şi a menționat „deblocarea finanțărilor” şi „reașezarea liniilor de credite”, mulțumind celor care au contribuit la finalizarea demersurilor administrative şi financiare.
Contextul finalului de PNRR și cifrele prezentate despre bilanț
În ziua de 31 august 2026 au fost făcute publice estimări privind bilanțul PNRR pentru România: un buget total recalculat de circa 20 de miliarde de euro, redus de la 29,2 miliarde inițiale, şi încasări efective de aproximativ 13 miliarde de euro.
Din cele peste 15.000 de investiţii asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepţionate la termen. În privinţa infrastructurii rutiere, s-a menționat că au fost recepționaţi la termen 343 km de autostradă, iar 86,5 km au ratat termenul limită de 31 august.
Pe zona de sănătate, bilanţul comunicat reia cifra de opt proiecte finalizate din 19, restul fiind scoase din PNRR şi transferate către alte surse de finanţare din cauza întârzierilor.
Parlamentul a adoptat o lege de urgenţă care stabileşte reguli privind decontarea lucrărilor după 31 august şi obligaţii de returnare a banilor în anumite condiţii, iar calendarul de lucru impune data de 30 septembrie 2026 pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană.