Unele inimi donate în România ajung la pacienți din Germania sau Franța pentru că centrele românești nu au, în momentul disponibilității organului, un receptor compatibil pregătit pentru transplant, spune chirurgul cardiovascular Horațiu Moldovan. El cere ca pacienții care ar putea beneficia de această intervenție să fie identificați și trimiși mai susținut către centrele care îi pot investiga și pregăti.
Moldovan, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară și Transplant a UMF „Carol Davila” de la Spitalul Clinic de Urgență București, cunoscut ca Spitalul Floreasca, a explicat situația în interviul acordat Cotidianului pentru „Punctul Roșu în Sănătate”, publicat la 11 octombrie 2026.
Pregătirea pentru transplant începe cu identificarea pacienților
Medicul spune că numărul bolnavilor cu insuficiență cardiacă greu reversibilă care ar beneficia de transplant și sunt deja investigați și pregătiți pentru operație este mai mic decât s-ar fi așteptat. Soluția pe care o propune începe la medicii care îngrijesc acești pacienți în cabinetele și spitalele din țară, înainte de apariția unei inimi disponibile.
Interniștii și cardiologii ar trebui, potrivit lui Moldovan, să identifice pacienții cu indicație de transplant și să îi trimită către centrele specializate, care au tehnologia și echipele necesare evaluării. El consideră că medicii care îi tratează trebuie să aibă în vedere atât posibilitatea transplantului cardiac în România, cât și asistența ventriculară mecanică, prin dispozitive care ajută inima să pompeze sângele.
Evaluarea presupune investigații, costuri și acces la echipamente care nu sunt disponibile în toate spitalele. Moldovan menționează cateterismul cardiac, o investigație prin care se pot măsura presiunea în artera pulmonară și rezistența pe care o întâmpină sângele în vasele pulmonare. El cere ca evaluarea candidaților să fie făcută mai susținut în centrele unde există această posibilitate, iar pacienții să fie trimiși către echipele de transplant.
Pacienții aflați în așteptare au nevoie de o inimă compatibilă
La Târgu Mureș, situația descrisă în vara acestui an arăta și dificultatea găsirii donatorilor. La 5 iulie 2026, după al patrulea transplant cardiac realizat de Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș în acel an, chirurgul Horațiu Suciu declara că aproximativ 35 de pacienți așteptau o inimă pe lista centrului. El indica numărul redus de donatori drept principal impediment pentru efectuarea mai multor intervenții.
Existența unei liste de așteptare nu garantează însă un beneficiar pentru fiecare inimă disponibilă. Organul trebuie să poată fi primit de un pacient compatibil, pregătit pentru intervenție. Astfel, nevoia de donatori a unui centru și situațiile descrise de Moldovan, în care o anumită inimă nu găsește un receptor potrivit în România, pot exista în același sistem de transplant.
Cum poate ajunge organul la un pacient din altă țară
În aceste situații, spune Moldovan, organul este anunțat prin sistemul informatic Eurotransplant, iar o echipă care are un receptor compatibil pregătit îl poate prelua. „Depinde cine are receptori compatibili”, explică chirurgul. Germania și Franța sunt destinațiile cele mai frecvente indicate de el în interviu.
Acordurile de schimb internațional descrise de Eurotransplant permit ca un organ pentru care nu s-a găsit un receptor potrivit în țara donatorului să fie oferit unui pacient din altă țară. Lista oficială include acordul cu Agenția Națională de Transplant din România, din 2017, și pe cel cu instituția franceză Agence de la biomédecine, din 2001.
Germania se numără printre cele opt țări membre ale organizației, potrivit prezentării Eurotransplant. România și Franța cooperează cu aceasta prin acorduri. Cadrul permite căutarea unui receptor potrivit dincolo de granițele țării în care este disponibil organul.
Transportul are însă limite medicale. Eurotransplant explică faptul că intervalul în care organul este păstrat la rece, în afara corpului, numit timp de ischemie rece, limitează transportul pe distanțe lungi. Moldovan descrie și folosirea unui sistem de perfuzie: un aparat care menține inima în funcție în timpul deplasării și permite păstrarea ei pentru un transport mai îndelungat.
La Iași, un pacient în stare critică a primit o inimă
În iulie 2026, primul transplant cardiac realizat la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” din Iași a oferit un exemplu concret al intervențiilor disponibile într-un nou centru regional. Echipa a fost condusă de Grigore Tinică și Horațiu Moldovan, iar beneficiarul a fost un bărbat de 44 de ani din județul Vaslui, cu insuficiență cardiacă severă.
Grigore Tinică, managerul institutului, a explicat în declarațiile acordate AGERPRES că pacientul era dependent de medicație și aparate, după internări repetate pentru agravarea insuficienței cardiace. Intervenția a devenit posibilă după ce familia unui tânăr de 28 de ani aflat în moarte cerebrală a acceptat donarea organelor.
Operația a cerut sincronizarea mai multor echipe, inclusiv a uneia din Italia, venită pentru prelevarea plămânilor. Tinică a explicat că recoltarea inimii este mai dificilă atunci când sunt prelevați și plămânii, din cauza apropierii anatomice a celor două organe.