Ilie Bolojan, premier interimar, a cerut o analiză „până săptămâna viitoare” înainte ca Guvernul să deblocheze posturile solicitate în sistemul public de sănătate. El a spus că există spitale în care cheltuielile de personal ajung la 90% din buget, raportat la sumele contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Într-o conferință de presă la Palatul Victoria, Bolojan a declarat că deciziile privind angajările trebuie luate după criterii clare: ponderea cheltuielilor de personal și gradul de ocupare al paturilor.
El a explicat că miza este ca aprobarea de noi posturi să nu se facă „pe pilot automat”, în condițiile în care unele unități ar avea costuri mari cu salariile, dar activitate redusă.
În același mesaj, premierul interimar a legat problema de organizarea pe secții și de nevoile din comunități, dând ca exemplu zona îngrijirilor paliative.
Ce a spus Bolojan despre salarii, paturi și cererea de posturi
Bolojan a afirmat că, la nivelul spitalelor din România, cheltuielile de personal raportate la suma contractată cu CNAS sunt „65% în medie”, dar că există spitale unde aceste cheltuieli ajung la „90% din total”.
El a spus că ar fi „în jur de 50-60” de spitale în această situație și a avertizat că, la acel nivel, unitatea „nu mai este dedicată pacienților”, pentru că rămân prea puțini bani pentru medicamente, tratamente, analize și combaterea infecțiilor nozocomiale.
Tot în conferință, premierul interimar a vorbit despre dimensiunea cererii de personal: în sistemul public ar fi aproximativ 193.000 de angajați, iar în perioada recentă s-ar fi solicitat deblocarea a 26.000 de posturi, „peste 10%” din total.
Bolojan a menționat capacitatea de spitalizare: ar exista circa 132.000 de paturi în spitalele din România, „90% în sectorul public”, iar gradul mediu de ocupare ar fi 63%, cu exemple de spitale unde acesta coboră la 40-45%.
Analiza cerută până săptămâna viitoare și cum ar urma să conteze la angajări
Premierul interimar a spus că a cerut Ministerului Sănătății și CNAS să finalizeze până săptămâna viitoare o analiză cu două liste: unități cu cheltuieli de personal peste media națională și spitale cu grad de ocupare a paturilor sub media națională.
Aceste spitale ar urma să fie „depunctate” atunci când solicită creșteri de personal.
Bolojan a vorbit și despre situațiile în care cele două probleme se suprapun, cerând o analiză „pe fiecare secție în parte”.
El a indicat ca direcție reducerea numărului de paturi în secțiile „fără activitate” și dislocarea personalului către secții cu activitate sau reorganizarea prin înființarea unor secții acolo unde există nevoie.
Cifre invocate despre evoluția cheltuielilor și exemplul paliației
Bolojan a afirmat că dinamica cheltuielilor de personal în sănătate a crescut de la „aproximativ 6 miliarde” în 2015 la „peste 25 de miliarde” în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de patru ori.
Tot el a susținut că managerii de spitale publice ar încasa în medie „două treimi din banii de salarii” chiar și într-un scenariu ipotetic în care nu ar trata niciun pacient, iar restul ar proveni din tarifele contractate cu Casa de Sănătate pentru servicii.
Pe tema alocării de resurse, premierul interimar a adus ca exemplu îngrijirile paliative: a spus că România ar avea „doar 4.000 de paturi de paliație” și a argumentat că este mai corect ca secțiile fără activitate să fie restructurate, cu personal și paturi redirecționate către zone unde există necesar.
În paralel, a ridicat și problema formării și angajării medicilor: a vorbit despre „cam 27.000” de medici în sectorul public și despre un flux anual de absolvenți și rezidenți care, în final, s-ar traduce prin „1.000-1.500” angajați în sistem, susținând că numărul de absolvenți ar fi mai mare decât necesarul.
Contextul mai larg invocat prin date statistice despre rețeaua sanitară
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat date pentru anul 2025 care indică o rețea de 559 spitale și 775 de spitale și unități asimilate spitalelor (în total), precum și 137.300 de paturi pentru internare continuă și 11.900 de paturi pentru internare de zi.
INS raportează că în 2025 au fost 4 milioane de pacienți internați în regim de spitalizare continuă și 6,8 milioane internați în regim de spitalizare de zi, iar durata medie de spitalizare a fost de 6,8 zile/pacient.
INS a raportat și structura personalului medico-sanitar: 77.600 de medici (inclusiv medici de familie), 160.700 personal cu pregătire sanitară medie și 77.500 personal sanitar auxiliar, precum și diferențe mari între urban și rural în accesul la servicii și la personal medical.