Sari la conținut

Victor Negrescu critică digitalizarea statului: cere proiecte majore, conectate între ele

Victor Negrescu la un pupitru cu emblema Parlamentului European, pe fundalul albastru cu stelele Uniunii Europene.
Victor Negrescu
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a cerut joi, 19 noiembrie 2026, la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, schimbarea modului în care România investește în digitalizare. El a spus că digitalizarea statului „a eșuat până acum” din cauza proiectelor neconectate și a propus concentrarea finanțărilor în câteva investiții majore, care să poată fi extinse și folosite pe termen lung.

Critica sa include și proiecte care, luate separat, au avut rezultate. „Am făcut multe proiecte, unele chiar care au reușit, însă pe care nu le-am conectat între ele”, a declarat europarlamentarul la evenimentul organizat de Edge Institute.

Tabletele din pandemie și continuitatea softurilor primăriilor

Negrescu a invocat achizițiile de echipamente din perioada pandemiei: „În contextul pandemiei, am cumpărat tablete... Unde sunt tabletele?”

Pentru primării, Negrescu a ridicat problema continuității programelor informatice cumpărate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): „Cu PNRR am finanțat primării să-și achiziționeze softuri. După ce trece PNRR, vor mai funcționa acele softuri?” El a cerut ca investițiile să fie gândite pentru a rămâne funcționale și după încheierea finanțării, o miză pentru administrațiile locale și oamenii care folosesc serviciile lor.

Mai puține proiecte, care să poată fi extinse

„Nu ne mai trebuie 20.000 de proiecte, ne trebuie câteva proiecte majore”, a spus europarlamentarul. El a cerut ca România să își poată extinde proiectele dincolo de dimensiunea inițială și să susțină liderii din piață, cu ambiția de a deveni un lider în domeniul digital și al inteligenței artificiale.

În pregătirea viitorului buget european multianual, Negrescu propune direcționarea banilor către proiecte viabile, cu potențial și cu efect de multiplicare în economie. În paralel, consideră că România trebuie să își stabilească obiectivele și modul de finanțare a acestora. Alegerea investițiilor ar trebui, în viziunea sa, să urmărească impactul și posibilitatea de dezvoltare a proiectelor, alături de capacitatea lor de a funcționa în timp.

Finanțările invocate și legătura cu viitorul buget european

Negrescu a estimat că aproximativ cinci miliarde de euro au venit pentru digitalizarea României prin cadrul financiar european actual și PNRR. Potrivit împărțirii prezentate de el, 1,7 miliarde de euro provin din PNRR, iar restul din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) și din alte programe. Europarlamentarul a menționat separat și alocări care sprijină indirect digitalizarea.

În privința finanțărilor viitoare, Negrescu a susținut integrarea investițiilor digitale în dezvoltarea industriei și a capacităților economice. El a legat această direcție de propunerea Comisiei Europene privind Fondul european pentru competitivitate: digitalizarea ar urma să fie finanțată împreună cu alte componente ale economiei.

Pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028–2034, Comisia Europeană propunea un Fond european pentru competitivitate care să sprijine tranziția digitală și investițiile în tehnologii strategice, potrivit prezentării sale actualizate la 16 iulie 2026.

În acea variantă, fondul propus și viitorul program Orizont Europa ar urma să susțină proiectele de la faza de concepție până la extindere. Obiectivul era reducerea costurilor pentru beneficiari și a timpului necesar acordării finanțării.

Etichete
Semnalează o greșeală