Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a respins vineri, 16 octombrie, informațiile potrivit cărora România ar renunța la dreptul de veto în Uniunea Europeană. La conferința de presă de la Palatul Victoria, ea a susținut că scrisoarea comună a 11 state urmărește accelerarea deciziilor de politică externă, cu păstrarea posibilității de opoziție pentru protejarea intereselor naționale. Răspunsul vine după declarația adoptată de Senat pe 12 octombrie.
„Niciun ministru de Externe nu poate renunţa la dreptul de veto al României”, a declarat Țoiu. Ministra a spus că schimbarea regulilor ar necesita acordul unanim al liderilor statelor membre și a invocat participarea Parlamentului European și a parlamentelor naționale. Rolul acestora diferă însă în funcție de procedura prevăzută de tratate.
Potrivit ministrei, scrisoarea respectă tratatele existente și cere unui stat care blochează o decizie să le explice partenerilor interesul național invocat. Justificarea nu ar urma să fie supusă aprobării sau evaluării celorlalte țări, a spus ea. Țoiu a amintit că România s-a alăturat în 2023 grupului de state care urmărește eficientizarea deciziilor de politică externă.
Scrisoarea propune și explorarea votului cu majoritate calificată
Scrisoarea adresată Kajei Kallas, șefa diplomației europene, propune cinci principii de cooperare, potrivit Euronews, care a consultat documentul și a relatat despre el la 1 septembrie. Semnatarii sunt Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Spania și Suedia.
Statele susțin cooperarea loială și solidaritatea reciprocă, folosirea mai frecventă a abținerii constructive și evitarea condiționării unui dosar de rezolvarea altuia fără legătură. Ele propun și explorarea posibilităților oferite de tratate pentru votul cu majoritate calificată, precum și explicarea motivelor naționale vitale invocate împotriva unei decizii.
Miza este capacitatea Uniunii de a lua decizii de politică externă atunci când un guvern se opune. Acolo unde este cerută unanimitatea, opoziția unui singur stat poate împiedica adoptarea. Trecerea unor decizii la majoritate calificată ar permite adoptarea lor fără acordul fiecărui guvern, în condițiile și cu garanțiile prevăzute de tratate. Scrisoarea nu schimbă ea însăși regulile de vot.
În postarea sa din 12 octombrie, Țoiu a citat pasajul scrisorii potrivit căruia, dacă o decizie din Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) urmează să fie adoptată cu majoritate calificată, fiecare stat se poate opune „din rațiuni vitale de politică națională pe care le prezintă”. Semnatarii se angajează să explice aceste motive pentru a permite consultări reale și găsirea unei soluții acceptabile tuturor statelor membre.
Senatul contestă direcția politică și mandatul ministrei
Declarația Senatului nr. 2, adoptată pe 12 octombrie și publicată în Monitorul Oficial pe 13 octombrie, recunoaște că inițiativa nu produce, prin ea însăși, pierderea imediată a dreptului de veto al României. Obiecția privește participarea la examinarea și promovarea extinderii votului cu majoritate calificată, precum și ceea ce Senatul consideră lipsa unui mandat politic și parlamentar transparent.
Senatul cere încetarea participării României la grupul pentru eficientizarea politicii externe și solicită ca sprijinirea extinderii majorității calificate să fie precedată de consultare parlamentară și de un mandat politic explicit. Contestă și echivalarea abținerii constructive cu veto-ul: abținerea permite adoptarea deciziei, în timp ce veto-ul o blochează.
Declarația solicită Ministerului Afacerilor Externe documente în termen de 15 zile de la adoptare. Sunt vizate aderarea la grup în 2023, documentul de opțiuni din 2025, mandatele și analizele juridice, inclusiv autorizarea semnării scrisorii din 1 septembrie. Senatul cere și clarificări despre informarea președintelui.
Cine poate schimba regulile și când intervin parlamentele
Consiliul European îi reunește pe șefii de stat sau de guvern. Consiliul Uniunii Europene îi reunește pe miniștri, în funcție de domeniu; aici sunt adoptate deciziile de politică externă discutate în această dispută. Acordul liderilor pentru schimbarea modului de vot și votul miniștrilor asupra unei decizii sunt etape distincte.
Tratatele includ mecanisme numite clauze-pasarelă, care permit trecerea anumitor decizii de la unanimitate la majoritate calificată fără o revizuire formală a tratatelor și fără extinderea competențelor Uniunii. Respectarea tratatelor existente este, așadar, compatibilă cu discutarea schimbării modului de vot.
Țoiu a afirmat că Parlamentul României ar avea șase luni pentru a dezbate și a opri orice asemenea schimbare viitoare. Acest termen este prevăzut pentru clauza-pasarelă generală din articolul 48 alineatul (7) al Tratatului privind Uniunea Europeană.
În această procedură, inițiativa este transmisă parlamentelor naționale. Opoziția oricăruia dintre ele, exprimată în șase luni de la transmitere, împiedică adoptarea. Consiliul European decide în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, dată cu majoritatea membrilor săi. Procedura exclude deciziile cu implicații militare sau în domeniul apărării.
Există și clauze speciale, cu cerințe instituționale diferite, distincție explicată de Parlamentul European. Clauza specială pentru politica externă, prevăzută la articolul 31 alineatul (3) și invocată în disputa privind scrisoarea, necesită acordul unanim al Consiliului European pentru activare. Dreptul parlamentelor naționale de a bloca inițiativa în șase luni aparține procedurii generale; această condiție nu se aplică automat tuturor clauzelor speciale.