Tánczos Barna: „Tehnocrația în România nu a adus lucruri foarte bune”, dar rămâne o opțiune în criza politică

Distribuie

Vicepremierul interimar Tánczos Barna a reluat, în contextul crizei politice și al negocierilor pentru formarea unui nou Executiv, ideea că un guvern tehnocrat poate rămâne o variantă de lucru, deși experiențele anterioare, în opinia sa, nu au produs rezultate convingătoare. „Tehnocrația în România nu a adus lucruri foarte bune. Dar, dacă nu există altă variantă, este una dintre soluții”, a spus el.

Declarația vine pe fondul consultărilor și poziționărilor publice în care partidele au expus condiții și linii roșii, iar președintele Nicușor Dan a convocat delegațiile parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări privind desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.

În același registru, Tánczos Barna a vorbit despre dificultatea refacerii coaliției și despre alternativele care rămân „pe masă”, inclusiv scenariul unui guvern minoritar, cu o susținere parlamentară mai fragilă, și obiective legate de reducerea deficitului și de închiderea PNRR.

Ce a spus Tánczos Barna despre tehnocrație și opțiunile de guvernare

Vicepremierul interimar a indicat două variante ca fiind discutate la acel moment: guvern tehnocrat și guvern minoritar. Despre guvernul tehnocrat, a afirmat că a văzut „ce a însemnat tehnocrația în România” și că aceasta „nu a adus lucruri foarte bune”, dar a adăugat că, „dacă nu există altă variantă”, poate fi o soluție.

Alternativa unui guvern minoritar a fost descrisă de el ca o formulă în care „cineva își asumă guvernarea cu o susținere mai slabă parlamentară”, cu o misiune concentrată pe „reducerea deficitului bugetar”, „închiderea PNRR-ului” și „pregătirea bugetului pentru 2027”, cel puțin „până la sfârșitul anului”, a spus Tánczos Barna.

La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna a enumerat ca variante posibile atât un guvern minoritar, cât și refacerea unei majorități, menționând ipoteze de lucru care includ „un premier tehnocrat, cu miniștrii politici” sau chiar „un guvern 100% tehnocrat”, fiecare cu „plusuri și minusuri”.

Poziționarea UDMR și linia roșie privind AUR

În declarațiile sale, Tánczos Barna a reiterat că UDMR își dorește, ca opțiune preferată, refacerea unei coaliții cât mai stabile, cu o majoritate solidă în Parlament, într-un context pe care l-a descris ca fiind presant din perspectiva agendei europene și a problemelor interne precum deficitul și PNRR.

Totodată, el a exclus participarea UDMR într-un guvern din care face parte AUR sau într-o formulă susținută de AUR: „UDMR nu merge în niciun caz cu un guvern din care face parte AUR”, a spus vicepremierul.

În aceeași logică, Tánczos Barna a arătat rezerve față de o majoritate construită prin formațiuni precum S.O.S., POT sau PACE - Întâi România, considerând că o asemenea formulă ar fi instabilă.

Contextul consultărilor de la Cotroceni și pozițiile anunțate de partide

Consultările oficiale pentru desemnarea unui nou premier au fost convocate de președintele României, Nicușor Dan, în temeiul art. 103 alin. (1) din Constituție, a anunțat Administrația Prezidențială. În aceeași zi, partidele au prezentat public poziții divergente, inclusiv condițiile privind participarea la guvernare sau susținerea unui Executiv.

Ilie Bolojan a declarat că PNL nu va participa într-un guvern în care se regăsește PSD și că PNL respinge inclusiv varianta unui executiv condus de un premier tehnocrat dacă PSD ar face parte din coaliția de guvernare.

Kelemen Hunor a reiterat, după consultări, că nu există varianta susținerii unui guvern cu AUR, iar Dominic Fritz a afirmat că USR nu mai vede o bază de încredere pentru a intra într-un nou guvern alături de PSD.

De ce apare tehnocratul ca opțiune în discursul vicepremierului interimar

Tánczos Barna a explicat că refacerea „coaliției vechi” este „foarte greu” de realizat și a subliniat că există un pas „obligatoriu din punct de vedere constituțional”, respectiv nominalizarea pe care președintele țării trebuie să o facă la un moment dat.

În același timp, vicepremierul a sugerat că, pentru o refacere a coaliției, „toată lumea trebuie să facă un compromis”, enumerând partidele implicate în discuții: PSD, PNL, USR și UDMR.

Anterior, el a spus că alegerile anticipate sunt „puțin probabile” și că soluția pentru un nou guvern trebuie găsită în cadrul actualului Parlament; în același context, a arătat că formarea unui nou guvern „va dura săptămâni”.

Afirmațiile despre declanșarea crizei și presiunea PNRR

Întrebat despre motivul declanșării crizei politice, Tánczos Barna a spus că nu a înțeles decizia PSD și a precizat că UDMR „n-ar fi făcut așa ceva niciodată”, invocând și presiunea legată de agenda PNRR și intervalul pe care l-a indicat „măcar până la sfârșitul lunii august”.

„Eu n-am înțeles. Ei vin cu acest argument că Partidul Social Democrat nu mai poate să guverneze într-un guvern în care premierul se numește Ilie Bolojan. Sincer, eu mi-aș dori o stabilitate”, a mai spus vicepremierul interimar.

El a afirmat că, în opinia sa, PSD „ar trebui să primească prima șansă de a forma guvernul”, motivând că este „partidul cel mai mare”, și a descris drept alternativă un „bloc” format în jurul susținerii lui Ilie Bolojan.

„Mi-e greu... În ultima perioadă am cam pierdut pariurile politice. Nu vreau să dau pe niciun nume, da, nu, chiar nu știu. Depinde foarte mult de prima opțiune și de ce se va întâmpla la prima nominalizare. Foarte mult depinde, foarte mult de ce se întâmplă”, a declarat Tánczos Barna.