România a propus Statelor Unite să împartă costurile prezenței militare americane, însă Nicușor Dan nu a confirmat suma de 15.000 de dolari pentru fiecare militar pe an. La conferința de presă din 10 noiembrie, președintele a descris oferta românească drept comparabilă cu cea a Poloniei, în contextul reevaluării efectivelor americane din Europa.
Întrebat de corespondenta Știrilor Pro TV, Teodora Suciu, dacă oferta este asemănătoare celei poloneze, Dan a răspuns: „Da, și oarecum echivalentă”. Jurnalista a continuat cu întrebarea despre valoarea anuală:
„15.000 de dolari pentru fiecare militar pe an?”
„Sunt mai multe date tehnice și globale și relativ la soldați, dar cumva ofertele sunt echivalente”, a răspuns Nicușor Dan.
De ce propune România să participe la costuri
La aceeași conferință, președintele a explicat oferta prin demersurile României de a obține un rezultat favorabil în evaluarea americană. „Ne-am inspirat de la ce fac alții, de aici și oferta de a contribui financiar, de a împărți costurile prezenței trupelor americane în România”, a spus el. Dan a precizat că există și componente nepublice, referitoare la locații și echipamente.
Argumentul său este că parteneriatul oferă avantaje ambelor țări. În explicația președintelui, poziția României, în special baza Mihail Kogălniceanu, este utilă armatei americane pentru ceea ce a numit „proiecție a forței”: capacitatea de a desfășura și susține operațiuni militare în alte regiuni. Dan a indicat Orientul Mijlociu, estul Mediteranei și zone mai îndepărtate drept exemple ale acestei utilități strategice.
Disponibilitatea de a împărți costurile fusese exprimată și înaintea conferinței din noiembrie. La 23 septembrie, în timpul vizitei în Statele Unite, președintele spunea că România oferise să participe la costurile operațiunilor și că aștepta răspunsul administrației americane, continuând dialogul cu aceasta.
La 10 noiembrie, Dan a spus că Ministerul de Externe, Ministerul Apărării și firmele de lobby implicate făcuseră demersuri pentru susținerea poziției României. Potrivit explicațiilor sale, autoritățile române răspunseseră unui chestionar amplu cu aproximativ o lună și jumătate înaintea conferinței. Evaluarea direcției conduse de Elbridge Colby, subsecretarul american pentru politica de apărare, se încheiase, iar dosarul privind Europa ajunsese la secretarul apărării, Pete Hegseth.
Președintele a lăsat însă rezultatul în seama Washingtonului: „Mai departe este o decizie Administrației americane. Nu vreau să fac pronosticuri”.
Scenariul unor reduceri mai mici în Europa
Bloomberg relata la 14 noiembrie, citând persoane familiarizate cu deliberările nepublice, că aliații se așteptau la reduceri mai mici decât se temuseră anterior: aproximativ 5.000 de militari, față de un scenariu de până la 25.000, dintr-un total de circa 80.000 de militari americani în Europa. Cifrele descriau așteptări privind opțiunile analizate la Washington, nu o decizie adoptată.
Cele mai multe reduceri ar urma să privească Germania, în timp ce prezența americană pe flancul estic al NATO ar putea fi întărită, inclusiv în țări dispuse să suporte o parte din costurile staționării. Pentru România, participarea financiară propusă intră astfel în discuția mai largă despre distribuirea forțelor americane pe continent.
Sursele citate puneau reconsiderarea unor reduceri ample pe seama creșterii cheltuielilor de apărare ale aliaților și a utilității bazelor europene pentru operațiunile americane, inclusiv în Orientul Mijlociu. Acest al doilea argument se regăsește și în explicația lui Nicușor Dan despre rolul bazei Kogălniceanu.
Recomandările pentru Trump, așteptate la 1 decembrie
Un oficial al Pentagonului declara în relatarea din 14 noiembrie că evaluarea continua și că instituția nu avea alte anunțuri de făcut. Decizia finală privind configurația prezenței militare americane îi revine lui Donald Trump.
Recomandările lui Pete Hegseth pentru președintele american erau așteptate la 1 decembrie. Calendarul privește prezentarea opțiunilor în urma evaluării prezenței militare a SUA în Europa.


