Alexandru Rogobete a acuzat că o nouă formă a Legii salarizării ar fi fost lucrată „pe ascuns” şi prezentată la Bruxelles de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, fără o validare reală în România şi fără discuţii cu angajaţii vizaţi.
Într-un mesaj publicat miercuri seară pe Facebook, Rogobete a susţinut că „oferta «de nerefuzat»” a fost „refuzată” la Bruxelles şi a criticat direcţia reformei, insistând că „în spatele tabelelor sunt oameni”.
Reacţia apare pe fondul dezbaterilor despre noua lege a salarizării din sectorul public, jalon în PNRR, pentru care termenul de adoptare menţionat în discuţiile publice este 31 august.
Ce a spus Alexandru Rogobete despre proiect şi despre prezentarea de la Bruxelles
Alexandru Rogobete a scris că „oferta «de nerefuzat» a ministrului interimar al Muncii a fost refuzată la Bruxelles” şi a afirmat că o nouă formă a proiectului ar fi fost „lucrată pe ascuns”, apoi dusă la Bruxelles „fără o validare reală în România”.
În acelaşi mesaj, Rogobete a pus accent pe impactul asupra personalului medical şi auxiliar, evocând situaţii precum medici care fac „10-12 gărzi pe lună” şi susţinând că oamenii din sistem ar fi transmis că „nu acceptă reducerea veniturilor”.
El a criticat ceea ce a numit „obsesia reducerii deficitului cu orice preţ”, reproşând măsuri precum tăieri de venituri şi sporuri şi blocarea angajărilor, şi a afirmat că „reforma adevărată înseamnă performanţă, eliminarea risipei, gărzi plătite corect, suficient personal şi investiţii care ajung la pacient”.
Rogobete a transmis personalului din sănătate că îi susţine şi a folosit formula: „Stop! La sănătate nu se taie!”, argumentând că reducerea veniturilor ar afecta „siguranţa pacientului”.
Ce prevede proiectul prezentat de ministrul interimar al Muncii
În luna mai, ministrul interimar Dragoş Pîslaru a prezentat public proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar şi a afirmat că acesta urmăreşte un sistem unitar de salarizare, plafonarea sporurilor şi aplicarea integrală a noii grile de la 1 ianuarie 2027.
Pîslaru a declarat că proiectul ar elimina 87 din cele 151 de sporuri existente şi ar limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază.
Ministrul a susţinut principiul „protecţiei veniturilor”, afirmând că „niciun venit nu va scădea” şi că, pentru o parte dintre posturi, veniturile ar urma să fie menţinute prin plăţi compensatorii individuale.
El a indicat propuneri privind valoarea de referinţă - 4.100 lei în 2027 şi 4.793 lei până în 2031 - şi a menţionat că a fost trimisă o scrisoare către Comisia Europeană pentru a explora posibilitatea îngheţării aplicării grilelor pentru demnitari în 2027-2028.
Pîslaru a explicat, de asemenea, că grilele au fost construite printr-un sistem de echivalare a funcţiilor şi a afirmat că, în calculul proiectului, „veniturile aflate acum în plată vor fi menţinute, inclusiv sporurile permanente”.
Context juridic şi tensiuni cu sindicatele în jurul procedurii
Pe 21 iulie 2026, Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea procedurii privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, publicat pe site-ul Ministerului Muncii la 17.07.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului indicat în hotărâre.
Minuta instanţei menţionează că decizia poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
Federaţia SANITAS a salutat decizia Curţii de Apel, afirmând că aceasta le oferă posibilitatea de a fi consultaţi şi de a participa la dialogul social şi susţinând că, în urma suspendării, proiectul „nu mai poate produce niciun efect” şi „nu poate urma procedurile parlamentare”.
În paralel, au fost consemnate două demersuri judiciare iniţiate de SANITAS cu rezultate diferite: o primă acţiune intentată în iunie a fost respinsă, iar o a doua acţiune, depusă în iulie, a condus la suspendarea procedurii, conform actelor de pe rolul instanţei.
Reacţii instituţionale şi cronologie relevantă
Acuzaţia formulată de Alexandru Rogobete privind „refuzul” la Bruxelles figurează ca poziţie publică a acestuia. Ministrul interimar Dragoş Pîslaru a prezentat anterior proiectul şi a oferit detalii tehnice şi politice despre obiectivele şi modalităţile de implementare.
Procedura de publicare a proiectului pe site-ul Ministerului Muncii a generat discuţii privind rubrica în care a fost postat (Anunţuri, Comunicate de presă, respectiv Transparenţă decizională), iar acestea au făcut parte din argumentele folosite în acţiunile sindicale şi în deciziile judiciare ulterioare.
Reprezentanţii sindicali din sănătate au organizat acţiuni de protest, inclusiv o grevă de avertisment, şi au comunicat public poziţii ferme faţă de modificările propuse ale salarizării şi ale sporurilor.
Deciziile judiciare şi poziţiile sindicale au influenţat calendarul procedural şi discuţiile politice privind proiectul, în contextul în care termenul convenit în discuţiile publice pentru adoptarea legii rămâne 31 august.