Alexandru Rogobete (PSD), fost ministru al Sănătății și deputat, a publicat luni, pe Facebook, un clip filmat într-o sală de operații, în care îl ironizează pe premierul interimar Ilie Bolojan, după apelul acestuia privind reducerea consumului de energie în orele de vârf.
În clip, Rogobete a ridicat tema economiilor de energie în spitale și a formulat întrebări polemice: „Ne-ați spus acum câteva zile să stingem lumina. Poftim, am stins-o. Ce facem acum? Operăm pe întuneric? Le aduc colegilor mei o lumânare să facă intervenția chirurgicală la lumina lumânării?”
Secvența este construită în jurul unor fragmente de declarații ale lui Ilie Bolojan despre deficitul de energie și despre „aprinderea becurilor”, pe care Rogobete le-a folosit pentru a-l acuza pe premierul interimar că își schimbă mesajele publice.
Cum și-a argumentat Rogobete atacul
Înregistrarea îl arată pe Alexandru Rogobete într-o sală de operații, iar mesajul său pornește de la ideea că apelul la reducerea consumului de energie ar putea fi interpretat ca vizând inclusiv spitalele.
Deputatul PSD a inserat în clip o secvență atribuită lui Ilie Bolojan: „Să fac un apel către cetățenii României de a avea grijă cât consumă atunci când avem un deficit de energie.”
În continuare, Rogobete a folosit o formulare ironică la adresa premierului interimar: „Domnule Premier demis, ba ați aprins lumina...”, după care a redat o altă declarație a lui Ilie Bolojan: „Am aprins becurile, este cât se poate de clar asta.”
Mesajul s-a încheiat cu o acuzație legată de modul în care sunt gestionați banii din sănătate, nu de consumul spitalelor: „Cred că lumina trebuie aprinsă în altă parte. Nu mai căutați în buzunarul doctorilor și al asistentelor, nu acolo sunt pierderile din sistemul de sănătate. Miliardele din sănătate sunt la Casa Națională de Asigurări de Sănătate! Aprindeți lumina acolo și veți găsi zecile de miliarde care se pierd anual din sistem.”
Ce a spus Ilie Bolojan despre deficitul de energie
Apelul la reducerea consumului de energie a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan în contextul opririi Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe care a legat-o de debitele scăzute ale Dunării.
Ilie Bolojan a explicat că România va acoperi deficitul prin creșterea producției din centrale pe gaze și prin importuri, în special seara, și a indicat intervalul critic între orele 20:00 și 23:00.
În aceeași intervenție, premierul interimar a oferit cifre despre pierderea de capacitate: aproximativ 550 MW după oprirea unui grup și încă aproximativ 600-650 MW după oprirea celui de-al doilea, menționând că cele două reactoare produceau împreună în jur de 1.300 MW, echivalentul a aproape 20% din consumul din acea perioadă.
Ilie Bolojan a formulat apelul către populație și marii consumatori industriali ca reducerea să fie voluntară, cu accent pe orele de seară: „...să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară... atunci când avem un deficit de energie.”
Contextul mai larg din sănătate, invocat în fundalul disputei
În perioada apropiată, sistemul sanitar a fost marcat și de greva generală declanșată de sindicaliștii SANITAS, la care au participat peste 500 de spitale; unitățile participante au asigurat doar asistența medicală și serviciile esențiale.
Nemulțumirile personalului medical au fost legate de reducerea sporurilor și înghețarea salariilor.
În aceeași zi cu greva, Ilie Bolojan a calificat protestul drept bazat pe „minciună și dezinformare” și a afirmat că niciun angajat din sistemul sanitar nu va avea venituri diminuate dacă legea salarizării va fi adoptată; tot atunci și-a cerut scuze pacienților pentru disconfort.
Tot în acel context, Ministerul Sănătății a anunțat aprobarea unui memorandum pentru organizarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante din unitățile sanitare publice, cu peste 6.850 de posturi deblocate, cele mai multe pentru asistenți medicali.
Date și antecedente despre funcționarea Unității 2 de la Cernavodă
Anterior episodului din 29 iulie, Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național în seara zilei de 30 mai 2026, după o deconectare automată produsă pe 4 mai, ca urmare a unei disfuncționalități la un izolator aferent transformatorului de evacuare a puterii.
Compania a precizat că a fost necesară înlocuirea transformatorului Unității 2 cu unul de rezervă și că, pe durata lucrărilor, reactorul a fost menținut „în siguranță, în stare oprită”, fără impact asupra securității nucleare, personalului, populației și mediului, în conformitate cu procedurile aplicabile.
Într-un răspuns atribuit Ministerului Energiei, a fost indicată ca estimare „începutul lunii iunie 2026” pentru reconectarea Unității 2, fiind menționate și date de context despre capacitatea unităților (700 MW fiecare) și ponderea energiei nucleare în consum, precum și importuri la orele de vârf.
În declarațiile din 29 iulie, Ilie Bolojan a legat oprirea reactoarelor de condițiile de secetă severă și de scăderea nivelului Dunării, indicând și o estimare de durată a situației de „o săptămână sau două”, în funcție de evoluția precipitațiilor în bazinul inferior al Dunării.