Partidul Național Liberal (PNL) ar putea vota învestirea unui guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu chiar dacă în cabinet ar exista miniștri ai Partidului Social Democrat (PSD), spune Robert Sighiartău, secretarul general al liberalilor. Sprijinul ar depinde de programul de guvernare, de componența echipei și de angajamentele asumate. PNL ar rămâne însă în afara unei coaliții de guvernare cu PSD.
Într-un interviu pentru HotNews, publicat la 10 octombrie 2026, Sighiartău precizează limitele unui eventual vot: „În niciun caz nu înseamnă participare la guvernare și nici un cec în alb.” Răspunsul său lasă deschisă evaluarea unui asemenea cabinet, fără să anunțe o decizie finală a partidului asupra învestirii.
Tot la 10 octombrie, Niculescu a anunțat într-un mesaj pe Facebook că lucrează la definitivarea programului. Premierul desemnat a indicat drept priorități relansarea economiei, protejarea puterii de cumpărare și sprijinirea celor afectați de creșterea prețurilor și de ajustarea fiscal-bugetară.
Pentru pensionarii cu pensii mici, Niculescu își propune să identifice soluții de creștere a veniturilor. În privința salarizării unitare, a anunțat că va relua discuțiile pentru o nouă lege, cu un calendar de aplicare adaptat posibilităților bugetare. Acestea sunt obiective ale programului în lucru, pentru care anunță dialog cu sindicatele, patronatele și partenerii politici.
Urgențele bugetare și măsurile pe care PNL le-ar refuza
Sighiartău explică disponibilitatea pentru un vot de învestire prin nevoia unui guvern cu puteri depline în ultimele luni ale anului. El invocă funcționarea serviciilor publice, rectificarea bugetară, limitarea cheltuielilor și respectarea țintelor financiare pentru 2026, alături de pregătirea bugetului pentru 2027.
Rectificarea înseamnă ajustarea veniturilor și cheltuielilor prevăzute în bugetul anului în curs. Pregătirea bugetului pentru anul următor stabilește resursele și alocările pentru activitatea instituțiilor și serviciilor publice. Aceste lucrări sunt motivele concrete pentru care liderul liberal cere formarea rapidă a unui executiv.
În privința măsurilor, Sighiartău spune că liberalii nu vor susține anularea reformelor, cheltuieli fără acoperire sau noi poveri asupra celor care muncesc pentru a păstra risipa statului. Cere ca reformele să înceapă cu reducerea cheltuielilor aparatului de stat, eliminarea privilegiilor și a sinecurilor — posturi care aduc venituri fără o muncă pe măsură — și reformarea companiilor de stat administrate ineficient.
Alcătuirea cabinetului îi revine lui Niculescu, spune secretarul general al PNL. Indiferent dacă premierul desemnat propune politicieni sau tehnocrați, liberalii ar urma să evalueze echipa și programul în raport cu condițiile anunțate. La rândul său, Niculescu spune că măsurile de protejare a veniturilor trebuie construite ținând cont de continuarea reducerii deficitului bugetar, adică a diferenței cu care cheltuielile statului depășesc veniturile.
PSD cere participare la guvernare, PNL oferă perspectiva unui vot din afara cabinetului
Dificultatea negocierilor privește și sprijinul politic de după instalarea cabinetului. La 8 octombrie, după întâlnirea cu Niculescu, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut o majoritate transparentă și asumată, cu participarea efectivă a PNL și a Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) la guvernare. Cerința diferă de varianta unui vot de învestire oferit de PNL din afara cabinetului.
Grindeanu a legat participarea PSD de două condiții: un program economic în care partidul să își regăsească prioritățile și asumarea politică a proiectului de către parteneri. El a avertizat că social-democrații pot refuza demersul dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite. Obținerea voturilor pentru instalarea executivului și construirea unei majorități care să îl susțină pe parcursul guvernării sunt astfel două probleme ale negocierii.
Întrebat despre UDMR, Sighiartău spune că prezența acesteia nu constituie, în sine, un obstacol. El insistă asupra evaluării întregului guvern: direcția, componența și măsurile propuse, împreună cu nevoia formării rapide a unui executiv cu puteri depline.
În relația cu Uniunea Salvați România (USR), Sighiartău cere continuarea parteneriatului parlamentar pentru reforme și obiective comune, lăsând partidului formularea propriei poziții. La desemnarea lui Niculescu, președintele USR, Dominic Fritz, anunțase că formațiunea nu va susține un guvern cu miniștri PSD sau controlat de PSD. Apelul la cooperare pentru reforme vine, așadar, pe fondul unor condiții diferite privind componența cabinetului.
În ce condiții poate fi discutată întoarcerea la alegători
Dacă guvernul Niculescu nu ar obține încrederea Parlamentului, mandatul PNL la eventualele consultări ulterioare va fi stabilit de conducerea partidului, în funcție de situația de atunci, spune Sighiartău. El cere păstrarea refuzului unei guvernări cu PSD, a orientării euroatlantice și a susținerii reformelor.
În opinia sa, „dacă nu se poate forma o majoritate funcțională, trebuie luată în calcul întoarcerea la cetățeni, prin mecanismele constituționale”. Sighiartău evocă această posibilitate pentru cazul blocării majorității, fără să anunțe o decizie a PNL de declanșare a alegerilor anticipate.
Potrivit articolelor 103 și 89 din Constituție, candidatul desemnat cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere asupra programului și a întregii liste de miniștri. Cele două Camere dezbat împreună propunerea, iar încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Un vot de învestire eșuat nu conduce automat la anticipate. Președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă nu a fost acordată încrederea pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Condițiile trebuie îndeplinite împreună, iar dizolvarea rămâne o posibilitate a președintelui.
Constituția permite o singură dizolvare a Parlamentului într-un an. O interzice în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.