Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță (PSD), a explicat miercuri, 20 mai, de ce a ales să-l apere public pe premierul demis Ilie Bolojan (PNL), înaintea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Negoiță a legat poziția sa de ideea că România are nevoie de reforme structurale, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat.
În aceeași intervenție, el a spus că nu înțelege motivul pentru care PSD și AUR au votat demiterea Guvernului Bolojan și a arătat că îi este dificil să răspundă întrebărilor venite inclusiv din partea apropiaților despre rațiunea politică a acestui gest.
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai, votată în Parlament după un demers inițiat de PSD și AUR; moțiunea a trecut cu 281 de voturi „pentru” și 4 „împotrivă”.
De ce spune Negoiță că l-a apărat pe Ilie Bolojan
Robert Negoiță a explicat că și-a argumentat public clipul din luna precedentă, în care îl apăra pe Ilie Bolojan, prin nevoia de reforme profunde în administrație și în companiile de stat.
Edilul a susținut că administrația publică rămâne „greoaie” și „consumatoare de resurse inutil” și că există „loc de multă reformă” după „mici reformări, mici restructurări”.
„Eu cred cu tărie (…) că România are nevoie de reforme. În continuare, administrația publică, după micile reformări, micile restructurări, e loc de multă reformă. Consumăm mult prea mulți bani cu un aparat greoi și consumator de resurse inutil”, a spus Negoiță.
El a extins argumentul și la companii de stat, afirmând că nu consideră acceptabile pierderile în sectoare care, în mod normal, în mediul privat ar funcționa pe profit. Ca exemplu, a invocat Petrom, pe care l-a descris, înainte de privatizare, drept „o gaură neagră” care ar fi fost alimentată constant cu bani de la buget.
„Am dificultăți să răspund”: despre votul PSD și AUR
Negoiță a spus că nu înțelege de ce PSD, împreună cu AUR, a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și că îi este greu să explice decizia atunci când este întrebat de familie, prieteni sau oameni întâlniți pe stradă.
„Sincer, am dificultăți… că mă întreabă ai mei, maică-mea, mă întreabă prietenii, mă întreabă oamenii pe stradă: de ce a fost dat jos domnul Bolojan? Și, sincer, am dificultăți să răspund. N-am înțeles prea bine…”, a afirmat primarul Sectorului 3.
El a spus că în spațiul public au apărut etichete la adresa lui Bolojan, precum „corupt” sau „incompetent”, și a observat că rigiditatea are și aspecte negative, dar că „verticalitatea” presupune, în parte, „puțină rigiditate”. Negoiță a adăugat că, odată votată o moțiune, cei care au susținut-o ar trebui să anunțe „pașii următori” și să prezinte un plan pentru perioada următoare.
Contextul politic al demiterii Guvernului Bolojan
La 5 mai, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. Rezultatul final arată 281 de voturi „pentru” și 4 voturi „împotrivă”.
După vot, președintele României, Nicușor Dan, a comentat că demiterea „nu e un moment fericit”, dar este „o decizie democratică a Parlamentului” și a exclus scenariul alegerilor anticipate, anunțând că vor urma consultări pentru desemnarea unui nou Guvern.
Următorul pas formal este reluarea negocierilor și consultărilor politice pentru găsirea unei formule guvernamentale.
