Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a afirmat luni, 18 mai 2026, că nu crede că PSD „își dorește cu adevărat funcția de prim-ministru, chiar dacă astăzi a spus explicit că și-o asumă”. El a legat această evaluare de o repoziționare a social-democraților după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Declarațiile au fost făcute în ziua în care președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la consultări formale pentru desemnarea unui premier, convocare realizată de Administrația Prezidențială în baza art. 103 alin. (1) din Constituția României.
După consultările de la Cotroceni, Sorin Grindeanu a spus că PSD nu va susține un viitor guvern condus de Ilie Bolojan și a exclus o alianță în afara partidelor pro-occidentale.
Afirmația lui Remus Pricopie despre miza reală a PSD
Remus Pricopie a declarat că nu crede că PSD urmărește efectiv să obțină funcția de prim-ministru, deși, potrivit afirmațiilor partidului, formațiunea a spus că „își asumă premierul”. În aceeași intervenție, el a vorbit despre efortul PSD de a se repoziționa după moțiunea de cenzură.
În evaluarea sa, Pricopie a afirmat că în ultimele șase săptămâni lui Nicușor Dan i s-ar fi reproșat că nu a „pus PSD-ul la punct” și că a permis social-democraților să depună moțiunea de cenzură. El a adăugat că rolul președintelui este de mediator și că, dacă poate evita conflicte, aceasta este o soluție preferabilă.
Rectorul SNSPA a comentat, de asemenea, discuțiile despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la președinție din partea PNL, apreciind că „este prea devreme” pentru astfel de teme.
Contextul consultărilor de la Cotroceni și cadrul constituțional
Administrația Prezidențială a anunțat consultări formale la 18 mai 2026 cu partidele parlamentare, în vederea desemnării premierului, în baza art. 103 alin. (1) din Constituție. Conform aceluiași articol, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului cu majoritate absolută sau, dacă nu există, a partidelor reprezentate în Parlament.
Programul consultărilor pentru 18 mai 2026 a inclus întâlniri, între altele, cu PSD (09:00), AUR (10:00), PNL (11:00), USR (12:00), UDMR (13:00) și grupul minorităților naționale (14:00), urmate de SOS (15:00) și POT (16:00).
Anterior, după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan a anunțat că va începe consultări pentru formarea unui nou guvern și a spus că exclude alegerile anticipate, menționând că își propune un guvern „pro-occidental” într-un „termen rezonabil”. El a spus că discuția la consultări va porni de la majoritatea propusă, fie pentru un guvern complet, minoritar sau tehnocrat, și a afirmat că nu ia în calcul AUR pentru susținerea unui guvern minoritar.
Pozițiile PSD după consultări și disputa în jurul „asumării” premierului
La finalul consultărilor convocate la Cotroceni, Sorin Grindeanu a declarat că delegația pe care a condus-o a transmis mandatul partidului pentru a găsi o formulă de guvern cu puteri depline, votat până la încheierea sesiunii parlamentare. El a precizat că formațiunea a stabilit mai multe „condiții sau reguli sau principii” care nu vor fi încălcate în negocierile pentru formarea viitorului Executiv.
Grindeanu a afirmat, totodată, că „nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, ca urmare a votului exprimat în Parlament la moțiunea de cenzură. Liderul PSD a subliniat, de asemenea, excluderea unei alianțe în afara partidelor pro-occidentale și a spus că, în funcție de punctul de vedere exprimat de președinte, pot fi dezvoltate mai multe scenarii de lucru.
Moțiunea de cenzură și antecedentele poziționării lui Remus Pricopie
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost inițiată de PSD, AUR și PACE - Întâi România și a fost adoptată de Parlament la 5 mai 2026; din acel moment, Guvernul funcționează în regim interimar. Miniștrii PSD din coaliția aflată la guvernare din iunie 2025 și-au depus demisiile la 23 aprilie 2026.
La votul pentru moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, 281 de parlamentari au votat pentru demitere, rezultat prezentat ca unul dintre cele mai ridicate numere de voturi „pentru” din istoria moțiunilor de cenzură din Parlamentul României.
Cu câteva săptămâni înainte de demitere, Remus Pricopie a calificat pe Facebook promovarea unei moțiuni de cenzură de către PSD împreună cu AUR drept o „greșeală politică majoră”, argumentând că asocierea cu un partid cu discurs „extremist” și orientare „anti-occidentală” complică ieșirea din criza guvernamentală. El a indicat ca soluție reluarea dialogului între PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, insistând pe refacerea rapidă a unei majorități funcționale pro-occidentale.
