PNL a decis sâmbătă, 17 octombrie, să susțină învestirea Guvernului propus de Luca Niculescu, iar vicepremierul Oana Gheorghiu a justificat ulterior votul prin nevoia urgentă a unei rectificări bugetare. Fără aceasta, susține ea, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.
În ședința conducerii partidului, Ilie Bolojan, premierul cabinetului aflat în interimat și liderul PNL, avertizase că prelungirea provizoratului riscă să lase fără finanțare servicii de bază, inclusiv intervențiile în situații de urgență, potrivit informațiilor G4Media despre discuțiile interne.
Ce spitale și servicii de urgență a indicat Bolojan
Bolojan a invocat lipsa fondurilor din spitale mari, indicând Floreasca și un spital din Târgu Mureș. A menționat și serviciile de ambulanță din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență (ISU). Mesajul său către colegii liberali a fost că alegerea depășește calculul politic și devine o problemă de responsabilitate.
Gheorghiu și-a legat poziția de experiența în domeniul medical, în mesajul publicat pe Facebook după decizia PNL: „Am petrecut 15 ani încercând să schimb lucrurile în spitalele din România”. Ea a spus că știe ce presupune lipsa medicamentelor și a banilor pentru tratamente și că, atunci când un spital nu mai poate funcționa, consecințele se pot măsura în vieți pierdute. Din acest motiv, consideră că situația nu poate fi privită doar ca o dispută între partide.
De ce contează interimatul pentru rectificarea bugetară
Rectificarea bugetară modifică veniturile și cheltuielile aprobate pentru anul în curs. Gheorghiu susține că România are nevoie urgentă de această modificare pentru finanțarea serviciilor medicale, dar că Guvernul interimar nu o poate adopta prin ordonanță de urgență.
Restricția privind ordonanțele este prevăzută de articolul 37 alineatul (3) din Codul administrativ. După încetarea mandatului, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, executivul poate emite numai actele necesare administrării treburilor publice, fără să promoveze politici noi. În această perioadă, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege.
Interimatul a urmat demiterii Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, adoptată la 5 mai. În mesajul de sâmbătă, Gheorghiu a vorbit despre peste cinci luni în care cabinetul a lucrat cu limitările interimatului și a susținut că blocajele politice au împiedicat formarea unui nou executiv.
Vot pentru învestire, cu PNL în opoziție
Decizia Biroului Politic Național stabilește poziția liberalilor la votul parlamentar pentru învestirea cabinetului Niculescu. Gheorghiu a precizat că partidul nu va participa la guvernare: „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziţie”.
Vicepremierul a criticat lista miniștrilor propuși și a recunoscut nemulțumirea provocată de susținerea unui cabinet dominat de PSD: „Înţeleg revolta provocată de decizia PNL. Şi eu sunt revoltată!”. În opinia sa, respingerea învestirii ar fi fost varianta mai simplă și mai avantajoasă electoral pentru liberali, dar riscurile pentru oameni trebuie să cântărească mai mult decât costul politic.
Gheorghiu a explicat că rațiunea votului este încheierea blocajului, fără ca sprijinul pentru învestire să presupună încredere în PSD sau aprobarea miniștrilor propuși. Ea a spus că Bolojan își asumă costul politic al acestei decizii.
Conducerea PNL a aprobat și încheierea unui acord cu premierul desemnat. Armistițiul propus presupune ca liberalii să nu voteze o moțiune de cenzură dacă executivul își respectă angajamentele privind evitarea derapajelor bugetare. Bolojan a anunțat că încălcarea promisiunilor ar permite PNL să depună o moțiune.
Gheorghiu a cerut PSD să își asume guvernarea și să aducă „laptele şi mierea” promise. Totodată, a afirmat că liberalii vor continua din opoziție să susțină reducerea risipei, eliminarea privilegiilor și profesionalizarea companiilor de stat.