Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că negocierile pentru Legea salarizării unitare „au eșuat oficial” și a indicat PSD drept principal responsabil, invocând modul în care ar fi fost gestionat proiectul în ultimii ani și decizii politice luate în etapa finală a discuțiilor.
Pîslaru a legat eșecul de jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România va pierde 770 de milioane de euro din componenta legată de reforma salarizării.
Ministrul a descris plafonul bugetar în jurul căruia s-au purtat negocierile și a evidențiat diferența dintre acesta și solicitările sindicatelor, prezentând o cronologie în care, potrivit afirmațiilor sale, rolul PSD ar fi fost decisiv pentru blocaj.
Proiectul noii legi fusese publicat anterior de Ministerul Muncii și discutat la Palatul Cotroceni, într-un format de consultări cu partidele și cu implicarea Administrației Prezidențiale.
Cum explică Dragoș Pîslaru eșecul și de ce acuză PSD
Dragoș Pîslaru a scris că „Negocierile pentru legea salarizării unitare au eșuat oficial” și a spus că „răspunsul este unul singur: PSD”, susținând că, vreme de patru ani și jumătate, Ministerul Muncii a fost gestionat de miniștri PSD care nu au pus pe masă un proiect de reformă și nu au organizat consultări cu sindicatele și partenerii sociali.
Ministrul a afirmat că PSD ar fi făcut promisiuni despre care ar fi știut că nu pot fi onorate și că, în anumite perioade, discuțiile privind legea au fost amânate „după alegerile din 2024”, ceea ce, în opinia sa, a contribuit la blocarea procesului legislativ.
Pîslaru a susținut că motivația politică a PSD a inclus calculul electoral: „Acum, scenariul pe care mizează este să vină ei să acorde aceste majorări”, a afirmat ministrul, arătând că partidul ar prefera să păstreze pentru sine capacitatea de a acorda majorări salariale în viitor.
El a acuzat PSD că a întreținut, prin promisiuni, solicitări sindicale peste posibilitățile bugetare, indicând ca ordine de mărime aproximativ 4 miliarde de lei în educație și 2 miliarde de lei în sănătate peste nivelul considerat fezabil.
Plafonul bugetar invocat și diferența față de solicitările sindicatelor
Un punct central al explicațiilor ministrului a fost limita de finanțare pe care Guvernul ar fi putut-o susține în condițiile constrângerilor fiscal-bugetare. Pîslaru a vorbit despre un buget maxim de 12,1 miliarde de lei, asociat jalonului din PNRR, și a legat această cifră de disciplina finanțelor publice și de acceptabilitatea la nivel european.
El a afirmat că solicitările din partea sectorului public și ale sindicatelor ar fi depășit 20 de miliarde de lei, iar „pretențiile sindicale” adunate ar fi trecut ulterior de 27 de miliarde de lei, în timp ce varianta de lucru a proiectului se situa în jurul pragului de 12,1 miliarde de lei.
Pîslaru a mai spus că, după o evaluare din 7 august, percepția privind spațiul bugetar s-a modificat, ceea ce a condus la o orientare „mai degrabă spre 10 miliarde lei decât spre 12 miliarde lei”, potrivit declarațiilor sale.
Ministrul a detaliat și repartizări propuse în discuții: educația ar fi beneficiat de o alocare de circa 3,3 miliarde de lei, iar sănătatea de circa 2,9 miliarde de lei, cele două sectoare însumând aproape jumătate din bugetul propus, pe fondul numărului mare de angajați din aceste domenii.
Cronologia invocată și miza PNRR
Dragoș Pîslaru a declarat că a preluat mandatul de ministru interimar în luna aprilie și a descris proiectul pus în discuție ca fiind „elaborat tehnic, nu politic”, construit pornind de la constrângerile bugetare și de la angajamentele României privind disciplina fiscală.
În această cronologie, el a arătat că PSD ar fi contractat Banca Mondială pentru evaluări și calcule, apoi ar fi amânat legea, iar la schimbarea guvernării ar fi rămas un proiect estimat la 15,5 miliarde de lei, cu o valoare de referință de 4.325 de lei, pe care l-a caracterizat ca fiind peste posibilitățile bugetului.
Tot în aceeași relatare, ministrul a spus că între 2023 și 2025 au fost făcute promisiuni privind majorări echivalente cu aproximativ 9 miliarde de lei pentru educație și discuții despre circa 5 miliarde de lei pentru sănătate, legate de gărzi mai bine plătite și grile diferențiate.
În ceea ce privește mecanismul de negociere, Pîslaru a arătat că au existat consultări reluate cu sprijinul Administrației Prezidențiale și simulări tehnice, inclusiv scenarii concentrate pe educație. El a menționat un scenariu de 7,6 miliarde de lei doar pentru acest sector, care ar fi dus coeficienții profesorilor preuniversitari la 2,8, aproape de 2,9 cât cereau sindicatele.
Miza financiară a rămas, în această prezentare, legată direct de PNRR: neadoptarea legii a fost asociată cu pierderea sumei de 770 de milioane de euro pentru România.
Ce s-a spus public despre consultările de la Cotroceni și proiectul publicat
Anterior eșecului anunțat, proiectul legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice fusese publicat pe site-ul Ministerului Muncii și urma să intre în dezbatere parlamentară.
Într-o reuniune la Palatul Cotroceni, la care au participat reprezentanții partidelor și ministrul interimar al Muncii, partidele urmau să analizeze documentul și să poarte discuții suplimentare cu sindicatele și familiile ocupaționale.
Pîslaru a afirmat că valoarea derivată din forma renegociată a jalonului PNRR este de 7,3% din PIB, echivalentul a 12,1 miliarde de lei, și că solicitările sectorului public depășeau semnificativ acest plafon.
De asemenea, a fost anunțată o întâlnire ulterioară la Palatul Cotroceni, în prezența liderilor partidelor, pentru continuarea discuțiilor asupra legii.
Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că Guvernul nu a reușit să elaboreze un proiect „bun, echitabil și care să fie acceptat de societate”, iar Ilie Bolojan i-a reproșat PSD că a compromis șansa României de a încasa 770 de milioane de euro.