Senatorul AUR Petrișor Peiu a reluat, în mai multe intervenții publice din lunile mai și iunie, ideea că AUR nu va vota în Parlament un guvern din care partidul nu face parte și în care nu deține funcția de prim-ministru.
Peiu a legat această poziție de disputa privind formarea unui nou executiv, după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către președintele României, Nicușor Dan.
În același registru, Peiu a afirmat că AUR este supus unor presiuni pentru a vota un cabinet în care nu ar avea reprezentare și a pledat pentru condiționarea oricărui sprijin parlamentar de prezența formațiunii în guvern.
Declarațiile au apărut pe fondul negocierilor și al discuțiilor politice privind obținerea unei majorități parlamentare pentru învestirea guvernului propus.
Linia AUR anunțată de Peiu despre votul din Parlament
Într-o intervenție din iunie, Petrișor Peiu a afirmat că „poziția partidului AUR rămâne consecventă” și că formațiunea „nu va vota niciodată un guvern din care nu facem parte”, invocând explicit și condiția ca AUR să dețină funcția de premier.
În aceeași intervenție, Peiu a adăugat că AUR nu ar susține un guvern „care să dorească să schimbe părți consistente din politica economică a coaliției”, concluzionând că „sub nicio formă nu se pune problema” unui vot pentru un asemenea executiv.
Linia a fost formulată și anterior, la 18 mai, când Peiu a declarat, la Parlament, că AUR nu poate vota „un guvern în care nu suntem, indiferent cine îl formează” și a repetat: „Dacă nu participăm la guvern, nu‑l votăm”.
Tot atunci, el a condiționat sprijinul și de programul de guvernare, spunând că AUR nu poate vota un guvern „care să aibă același program ca guvernul de până acum”.
Desemnarea lui Adrian Veștea și reacția lui Peiu
Președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru.
Adrian Veștea a declarat că își asumă responsabilitatea „într-un moment de criză politică” și a evocat experiența sa în PNL și în administrație, inclusiv faptul că a fost membru al Guvernului pentru un an și jumătate.
În reacția sa, Petrișor Peiu a criticat desemnarea, afirmând că este „o demonstrație a faptului că nu este limită în penibil sau ridicol” și susținând că președintele ar fi apelat la „numirea unui om cu istoric politic” pentru a încerca să câștige voturi din zona liberală.
Peiu a mai spus că, în opinia sa, propunerea „nu rezultă dintr-o majoritate parlamentară constituită din partide” și a apreciat că nu ar putea obține voturile necesare, în condițiile pozițiilor deja anunțate de partide.
Disputa privind etichetările la adresa AUR și apelul la scuze
Peiu a reacționat după ce Adrian Veștea a vorbit despre posibilitatea de a obține și voturi de la AUR pentru învestirea guvernului și a criticat faptul că Nicușor Dan, Eugen Tomac și Adrian Veștea i-ar fi catalogat pe cei din AUR drept „extremiști”, „anti-europeni” și „anti-occidentali”.
El a susținut că înainte de a cere voturi ar trebui să li se ceară scuze „celor aproape 2 milioane de votanți AUR”, pe care, în exprimarea sa, i-ar fi „batjocorit”.
În același mesaj, Peiu a formulat o avertizare politică: „Dacă vreodată Nicușor Dan sau clonele sale (...) vor vrea să ceară vreun vot de la AUR, să facă bine și să își înghită limba înainte de a ne cataloga” cu astfel de etichete.
Peiu a legat această dispută de decizia AUR de a refuza susținerea unui executiv în care partidul nu este cooptat, arătând că solicitarea de voturi nu poate fi separată de modul în care AUR și electoratul său au fost tratați în spațiul public.
Ce propuneri economice a invocat Peiu
În reacțiile sale din iunie, Peiu a enumerat o serie de propuneri pe care le-a prezentat drept direcții ale AUR: TVA standard de 19%, impozit pe dividende de 8% și un prag pentru microîntreprinderi de 500.000 de euro.
El a menționat, de asemenea, indexarea pensiilor, o abordare în care educația ar fi „prioritară față de Ucraina” și amânarea decarbonizării cu „minim 10 ani”.
Pe 18 mai, Peiu a argumentat, într-un cadru mai larg, că AUR preferă un „premier politic” și a respins ideea unui prim-ministru tehnocrat ca soluție de guvernare, motivând prin votul popular primit de partide și prin natura politică a învestirii în Parlament.
În același registru, el a afirmat că un independent care obține voturile necesare în Parlament „devine un politician” pentru că ar exprima „o voință politică”.
Contextul criticilor AUR la adresa guvernării și invocarea datelor economice
Petrișor Peiu a susținut că date economice atribuite Institutului Național de Statistică confirmă „eșecul” guvernului condus de Ilie Bolojan și motivele pentru care AUR a anunțat intenția de a depune moțiune de cenzură.
Peiu a invocat, între altele, „al treilea trimestru de scădere economică”, scăderea cu „1,7%” în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025, „accelerarea ratei inflației anualizate la 10,7%” și scăderea producției industriale cu „peste 2%” în trimestrul I 2026 față de perioada comparată.
Peiu a atribuit aceste evoluții politicilor promovate de coaliția PSD‑PNL‑USR‑UDMR și a susținut că situația reflectă decizii interne, nu o criză externă.
În această logică, refuzul de a vota un guvern fără AUR a fost prezentat de Peiu ca parte a delimitării politice față de programul și direcția guvernărilor anterioare pe care le contestă.
