Programul de guvernare depus de premierul desemnat Luca Niculescu reia, integral sau cu modificări, pasaje din documentul asociat lui Siegfried Mureșan, potrivit unei analize publicate de News.ro vineri, 16 octombrie 2026. Exemplele privesc reguli pentru cheltuielile cu salariile și pensiile, finanțarea investițiilor și facilitățile propuse pentru cei care investesc la bursă. Comparația identifică și schimbări: introducerea solidarității, sprijin pentru persoanele vulnerabile și o evaluare diferită a costurilor ajustării bugetare.
Agenția a solicitat echipei premierului desemnat un punct de vedere despre preluarea pasajelor și a unor idei din programul lui Adrian Veștea. La publicarea analizei, pe 16 octombrie, la ora 17:15, News.ro consemna că nu primise un răspuns.
Niculescu anunțase pe 15 octombrie depunerea programului și a listei de miniștri, alcătuită din reprezentanți PSD și independenți. Cu o săptămână înainte, pe 9 octombrie, explicase la Digi24 că lucrează folosind și programele anterioare: „Am văzut programele celor trei prim-miniștri care fuseseră desemnați până acum”. Spunea că primise propuneri de la PSD și că ideile propriei echipe proveneau în bună parte din recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Ce s-a păstrat în regulile fiscale și ce a fost adăugat
Unul dintre exemplele centrale ale comparației pune alături pagina 63 din programul Mureșan, publicat în septembrie de PNL–USR–UDMR, și pagina 6 din programul Niculescu, depus în octombrie. În primul document, responsabilitatea fiscală este asumată de partidele care „formează Guvernul”. În al doilea, principiul devine cel al „responsabilității fiscale și al solidarității”, iar partidele sunt cele care „susțin Guvernul”.
Mai departe, cele două texte păstrează în mare parte aceeași succesiune de angajamente: coborârea deficitului sub 3% din produsul intern brut în termenul cadrului fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea și apoi reducerea datoriei publice și păstrarea banilor disponibili pentru investiții, apărare, educație și sănătate. Ponderea cumulată în economie a cheltuielilor cu personalul și asistența socială, inclusiv pensiile, ar urma să se stabilizeze și să scadă treptat până în 2031.
În ambele programe, evoluția salariilor publice și a prestațiilor sociale este legată de productivitate, de performanța economiei și de dinamica veniturilor. O altă regulă comună cere ca inițiativele cu impact bugetar semnificativ să fie însoțite de o evaluare pentru cel puțin patru ani, de surse de finanțare și de măsuri compensatorii. Miza este finanțarea promisiunilor dincolo de bugetul unui singur an, inclusiv atunci când ele creează obligații de plată pe termen mai lung.
Programul Niculescu introduce însă un pasaj suplimentar: statul să își reducă mai întâi cheltuielile, risipa și privilegiile, să combată evaziunea, să revizuiască facilitățile fiscale și să nu adauge poveri contribuabililor corecți. Sunt menționate explicit măsuri de sprijin în funcție de venituri pentru pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei.
Diferența de accent apare și în evaluarea ajustării bugetare din 2025–2026. Formula „a funcționat”, din programul Mureșan, devine în programul Niculescu „a dat rezultate, cu costuri economice și sociale ridicate”. Ambele documente descriu 2027 drept un an-test și prevăd construirea bugetului în funcție de execuția din 2026, de prognoza economică și de limitele de creștere a cheltuielilor nete.
Pluralul „partidele” și sprijinul pentru învestitură
News.ro semnalează păstrarea pluralului în documentul asumat de PSD. Modificarea de la partidele care formează cabinetul la cele care îl susțin are însă un sens politic distinct: participarea cu miniștri și votul pentru instalarea unui guvern sunt lucruri diferite. În anunțul din 15 octombrie, Niculescu spusese că învestirea are nevoie de sprijinul mai multor forțe politice.
În seara de 16 octombrie, președintele PNL, Ilie Bolojan, vorbea la Digi24 despre forma unui posibil acord de instalare cu Niculescu, în care liberalii urmau să rămână în opoziție. Printre condițiile prezentate se aflau respectarea țintei de deficit, acoperirea cheltuielilor suplimentare prin venituri certe și păstrarea direcției investițiilor.
Aceleași formulări despre economii și accesul la bursă
În capitolul despre piața de capital, comparația indică texte comune la paginile 74–75 din programul Mureșan și 25–26 din programul Niculescu. Cele două documente propun folosirea economisirii interne pentru finanțarea companiilor românești și păstrează aceeași explicație: „O piață de capital dezvoltată finanțează companiile românești mai ieftin și pune economiile românilor la lucru în economia reală.”
Corespondențele identificate includ și sume, termene și condiții. Calendarul înscris în ambele programe prevede pornirea conturilor de economii și investiții în ianuarie 2027 și aprobarea normelor fiscale până la 31 decembrie 2026. Textele promit și păstrarea unei deduceri de până la 400 de euro anual pentru investiții în acțiuni, obligațiuni și fonduri tranzacționate la bursă, cunoscute drept ETF-uri. Extinderea treptată a facilității este condiționată de spațiul fiscal, adică de resursele pe care bugetul le poate permite.
Pentru companii, angajamentele comune includ menținerea deducerii suplimentare de 50% a costurilor de listare. Întreprinderilor mici și mijlocii care se finanțează prin bursă le sunt promise un prospect simplificat — documentul cu informații despre ofertă și emitent — și costuri mai mici de conformare.
Ce au în comun programele Niculescu și Veștea
Comparația cu documentul lui Adrian Veștea, din iunie, privește și reluarea unor proiecte și obiective. Un exemplu este „Diaspora Investește Acasă”: în ambele programe apar denumirea, bugetul de 100 de milioane de euro, perioada 2026–2029 și finanțarea prin Banca de Investiții și Dezvoltare. În programul Niculescu, măsura este rezumată într-o propoziție, în timp ce documentul Veștea o prezintă alături de alte instrumente financiare ale băncii.
Ambele programe enumeră și spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Continuarea acelorași investiții publice nu dovedește, singură, copierea textuală: identitatea unei liste de proiecte are altă semnificație decât reproducerea acelorași fraze tehnice.
Există și diferențe în amploarea angajamentelor. În documentul Veștea, spitalele regionale fac parte dintr-o măsură mai largă, care cuprinde investiții prin Planul Național de Redresare și Reziliență, posibilitatea extinderii rețelei, digitalizarea parcursului pacientului și servicii pentru pacienții critici. Programul Niculescu prezintă obiectivul investițiilor într-o formă mai scurtă.