Lia Olguța Vasilescu, primărița Craiovei și președinta Asociației Municipiilor din România (AMR), a propus luni, 16 noiembrie, discutarea unei eventuale regionalizări pornind de la structura actualelor agenții pentru dezvoltare regională (ADR), cu absorbția fondurilor europene drept prioritate. În contextul întâlnirii premierului cu reprezentanții municipiilor, ea a precizat că vorbește în nume personal, nu în numele partidului sau al Guvernului, și că nu a fost luată o decizie privind reorganizarea administrativ-teritorială.
Argumentul proiectului de apă din două județe
Vasilescu a legat această variantă de experiența investițiilor desfășurate în mai multe județe. Pentru programele regionale pe care le-a dezvoltat, spune că birocrația a fost mai mare decât ar fi fost în interiorul aceluiași județ. A dat exemplul unei aducțiuni de apă inaugurate recent la Craiova, adică al infrastructurii pentru transportul apei de la sursă spre localități.
„De exemplu, un contract de aducțiune de apă pe care tocmai l-am inaugurat la Craiova a durat 13 ani, în care șapte au fost doar partea de birocrație pentru că era un proiect regional în două județe”, a spus Vasilescu.
Primărița a apreciat că structurile ADR funcționează bine și ar putea constitui o bază pentru discuția despre regionalizare. A păstrat însă deschisă alegerea unei formule: „Mai sunt mulți pași de făcut până departe”.
Ce rol au deja regiunile de dezvoltare și ADR-urile
Structura invocată există deja pentru politica de dezvoltare regională. Potrivit Legii nr. 315/2004, România are opt regiuni de dezvoltare, care cuprind teritorii ale județelor și constituie cadrul pentru elaborarea, aplicarea și evaluarea politicilor regionale, precum și pentru colectarea datelor statistice. Aceste regiuni nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică.
Agențiile sunt organisme distincte. În fiecare regiune funcționează câte o agenție pentru dezvoltare regională, cu personalitate juridică, statut neguvernamental, nonprofit și de utilitate publică, având rol de autoritate de management în condițiile legii. Regiunea Sud-Vest Oltenia, de exemplu, cuprinde Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. Legea permite și asocierea regiunilor, județelor sau localităților din regiuni diferite pentru realizarea unor obiective comune.
Legătura cu fondurile europene este concretă: ADR Sud-Vest Oltenia gestionează Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027. Agenția elaborează programul împreună cu partenerii regionali și îl negociază direct cu Comisia Europeană, astfel încât finanțările să reflecte nevoile regiunii.
Opțiuni diferite între primari pentru comasări
Vasilescu a spus că reorganizarea județelor este o propunere a Partidului Social Democrat. În privința comasărilor, a descris poziții diferite între primari: unii ar dori includerea întregii zone metropolitane în marele oraș, alții ar prelua numai una sau două comune, iar alții nu doresc o asemenea extindere.
Variantele urmează să fie discutate cu AMR și cu celelalte structuri asociative ale administrației locale, a precizat ea, pentru a se ajunge la o formulă acceptată de cât mai mulți dintre cei implicați.
După întâlnirea cu reprezentanții municipiilor, premierul Luca Niculescu a spus că etapa comasărilor voluntare este prevăzută până în martie, iar ulterior Guvernul va analiza soluțiile pentru continuarea reformei. Întrebat despre comasări obligatorii și despre eventuala angajare a răspunderii Guvernului în Parlament, el a răspuns: „După ce vom analiza toate propunerile, atunci vom vedea care este soluția cea mai bună”.
Finanțările europene și pregătirea investițiilor
La aceeași reuniune, Niculescu a anunțat intenția Guvernului de a continua descentralizarea implementării fondurilor europene și de a întări rolul regiunilor. Pentru perioada financiară europeană 2028–2034, premierul a spus că România va susține un plan național și regional de parteneriat, cu o componentă regională distinctă, construită pe strategiile de dezvoltare ale regiunilor.
El a anunțat monitorizarea săptămânală a programelor de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și publicarea lunară a situației absorbției pe programe și județe, pentru ca administrațiile și cetățenii să poată urmări stadiul finanțărilor și întârzierile. Primarilor le-a cerut să pregătească de acum proiectele viitoare, documentațiile tehnice, avizele și analizele cost-beneficiu, pentru ca investițiile să fie suficient de avansate la începutul următoarei perioade de finanțare.



