Oana Țoiu, fostă ministră de Externe, l-a acuzat sâmbătă, 31 octombrie 2026, la congresul Uniunii Salvați România (USR) din Timișoara, pe liderul Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, că evită să își asume personal guvernarea, deși partidul său a preluat puterea. Ea și-a susținut critica prin exemple despre serviciile publice, angajările în instituții și finanțarea spitalelor.
„A ales această funcție nouă de «ministrul lui vai aoleu», întâiul văitător al țării”, a spus Țoiu despre Grindeanu. În același atac politic, ea a invocat protestele împotriva Ordonanței 13 și a afirmat că liderul PSD „nu mai are curajul să se întoarcă la guvernare”.
La același congres, USR a adoptat o rezoluție care stabilește direcțiile partidului în opoziție și obiectivul unei viitoare guvernări fără PSD și Alianța pentru Unirea Românilor, cu Partidul Național Liberal ca partener egal. Președintele USR, Dominic Fritz, a reiterat refuzul formațiunii de a susține un executiv construit de PSD: „Am spus că nu votăm un guvern făcut de PSD, nu l-am votat!”.
Servicii publice și salarizare după performanță
Țoiu a susținut că atitudinea pe care i-o reproșează lui Grindeanu încearcă să acopere diferența dintre așteptările cetățenilor și rezultatele guvernării. A enumerat corectitudinea, transparența, o economie performantă, școli care pregătesc copiii pentru viitor și servicii medicale pentru care oamenii plătesc și pe care trebuie să le poată primi.
În administrație, ea a descris situația angajaților care muncesc bine, dar sunt plătiți necorespunzător și ajung să preia și sarcinile unor colegi intrați în instituții prin relații. Potrivit ei, pe umerii unui angajat performant poate ajunge munca altor doi sau trei colegi care au obținut postul „pentru că a sunat cineva”.
Alternativa pe care a susținut-o este legarea salariilor de performanță și organizarea unor concursuri deschise. Ea a afirmat că USR a promovat această direcție inclusiv prin angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind legea salarizării unitare, care reglementează plata angajaților din sectorul public.
Țoiu a apărat și posibilitatea înlocuirii celor care nu performează. „Poți să fii și înlocuit cu un om mai bun dacă sunt concursuri deschise”, a spus ea, susținând că un partid trebuie judecat atât prin principii, cât și prin rezultate.
Finanțarea spitalelor și explicația anterioară a lui Bolojan
Unul dintre exemplele centrale ale intervenției a fost finanțarea spitalelor. Țoiu a susținut că, în perioada participării USR la guvernare, au fost negociați bani prin PNRR pentru 27 de spitale. Ea a acuzat pierderea ulterioară a două treimi dintre aceste proiecte și pierderea definitivă a unui miliard de euro care revenea României.
La 31 august, la inaugurarea noului centru chirurgical cardiovascular din Târgu Mureș, Ilie Bolojan prezentase o altă explicație pentru reducerea finanțării sănătății prin PNRR. El spunea că alocarea scăzuse, prin reduceri succesive, de la peste două miliarde de euro la puțin peste un miliard. Susținea însă că „banii nu s-au pierdut”, ci fuseseră mutați către alte domenii în care puteau fi cheltuiți.
În privința spitalelor, Bolojan se referea explicit la cele 19 proiecte din forma PNRR de după revizuirea din 2023. Despre acestea spunea că „am ajuns să fim în situația să finalizăm practic opt”, iar pentru celelalte indica transferul către fonduri europene de coeziune sau bugete naționale. Cele 19 proiecte erau, așadar, raportate la revizuirea din 2023, în timp ce Țoiu a invocat 27 pentru perioada participării USR la guvernare.
Bolojan a cerut atunci simplificarea licitațiilor și autorizărilor, administrarea proiectelor de către profesioniști și colaborare cu autoritățile locale. Pentru pacienți și personalul medical, consecința descrisă de el era întârzierea investițiilor: ani în plus în care oamenii nu beneficiază de condiții mai bune în spitale, până la realizarea proiectelor din alte surse de finanțare.