Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a criticat sesizarea la Curtea Constituțională privind ordonanța legată de programul SAFE, la scurt timp după ce Ministerul Finanțelor a anunțat semnarea acordului de împrumut cu Comisia Europeană. Ministerul Finanțelor a arătat că acordul oferă României acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică.
Oana Țoiu a spus că a ajuns la reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO, găzduită de Suedia, „cu o veste bună” după semnarea acordului la Bruxelles și a prezentat alocarea drept „a doua cea mai mare” din Uniunea Europeană.
În aceeași intervenție, șefa diplomației a legat contestarea ordonanței de contextul de securitate de la granița României și a susținut că efectul politic al unei astfel de contestări este unul riscant.
Ce a spus Oana Țoiu despre sesizarea la CCR
Oana Țoiu a afirmat că, dincolo de argumente de procedură, miza ar fi una directă: „Pot să invoce orice formalism procedural dar realitatea e mult mai simplă. Când contești finanțarea apărării României, într-un moment în care Rusia poartă un război la granița noastră, faci un joc periculos. Aliații noștri văd asta, și românii, la fel.”
Ministrul a indicat că, în viziunea sa, SAFE nu ar însemna exclusiv cheltuieli militare, ci și finanțare pentru infrastructură cu relevanță strategică: „SAFE înseamnă bani pentru armata noastră, pentru industria românească de apărare, dar și 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi și drumuri naționale cu rol strategic, inclusiv cele din nordul Moldovei.”
Țoiu a mai relatat că discuțiile de la reuniunea ministerială NATO vizează pregătirea summitului de la Ankara, precum și teme precum securitatea Flancului Estic, consolidarea industriei de apărare și creșterea presiunii asupra Rusiei.
Ce anunță Ministerul Finanțelor despre acordul SAFE
Ministerul Finanțelor a transmis că, joi, Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a Acordului de împrumut SAFE cu România, iar țara noastră „va avea acces la o finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro”, prezentată drept a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul instrumentului, după Polonia.
Conform comunicării Ministerului, finanțarea este destinată investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare; pentru România include proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată și proiecte de transport cu relevanță strategică.
Ministerul a precizat că, potrivit planului transmis Comisiei Europene, aproximativ 4,2 miliarde de euro sunt prevăzute pentru infrastructura de transport rutier de interes național, diferența fiind destinată proiectelor din zona apărării și securității.
Calendar, condiții financiare și instituții implicate
Ministerul Finanțelor a arătat că România a semnat acordul la 12 mai 2026, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern și de către Președintele României, iar documentele originale au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026.
Conform Ministerului, prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030. După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană poate acorda o prefinanțare de 15% (aproximativ 2,5 miliarde de euro).
Ministerul a mai precizat că fiecare tranșă, inclusiv prefinanțarea, ar urma să aibă o maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, iar fondurile vor fi gestionate de Ministerul Finanțelor, cu supervizare generală asigurată de Cancelaria Prim-Ministrului. Implementarea proiectelor este atribuită mai multor instituții, între care Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor.
Reacții politice la semnarea acordului
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că efectul acordului este și unul de securitate: „România va fi o țară mai sigură. Cu dotări similare celorlalte armate din NATO, crește interoperabilitatea în cadrul alianței, pentru un Flanc Estic mai consolidat.”
Bolojan a indicat și avantaje financiare ale împrumutului european, menționând dobânzi „la jumătate față de cele de pe piață” și o perioadă de grație de 10 ani.
În zona infrastructurii, el a afirmat că „peste 4 miliarde de euro” sunt direcționate către tronsoanele Pașcani-Suceava-Siret și Pașcani-Iași-Ungheni și a susținut că, fără acest credit, nu ar fi existat finanțare pentru autostrăzile Moldovei.
