Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, afirmând că disputa politică a depășit limitele obișnuite și că există „linii roșii” care nu ar trebui trecute din calcule de partid. În același context, ea a spus că alegerile anticipate ar putea deveni „ultima soluție” dacă Parlamentul nu reușește formarea și votarea unui nou Guvern.
Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor despre adoptarea unei noi grile de salarizare și despre legătura dintre această lege și accesarea fondurilor europene, argument invocat de vicepremier ca motiv de urgență pentru adoptare.
În intervenția sa, Oana Gheorghiu a susținut că proiectul urmărește introducerea „principiilor unitare” în sistemul de salarizare și a reafirmat că, în viziunea sa, veniturile nu vor fi reduse.
Ce a spus vicepremierul despre legea salarizării
Oana Gheorghiu a descris proiectul ca o încercare de a stabili o regulă de bază în administrație: „la muncă egală, să primească un salariu egal”, cu acordarea de sporuri pentru „acele meserii care sunt mai complicate”.
Tot ea a declarat că, în viziunea sa, proiectul nu va produce scăderi de venituri: „Nu există reducere de venituri. (...) Nimeni nu va pierde niciun ban”.
Vicepremierul a comentat și reacțiile din zona sindicală, arătându-se critică față de protestele împotriva proiectului: „Este pentru prima oară în istorie când sindicatele fac proteste pentru că li se vor mări salariile. Pentru mine este de neînțeles”.
Atacul la PSD și referirea la „bullying”
Întrebată despre opoziția PSD față de lege și față de alte măsuri legislative, Oana Gheorghiu a folosit o comparație dură: „Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying. Eu asta este o percepție pe care o am”.
În aceeași intervenție, ea a spus că există „linii roșii” care nu ar trebui depășite și a invocat tensiuni politice legate de Dominic Fritz și Ilie Bolojan: „Poți să faci politică, să joci politic anumite lucruri, dar sunt linii roșii pe care n-ar trebui să le treci pentru că ai tu un interes sau vrei tu să scapi de Dominic Fritz sau vrei să-i plătești lui Ilie Bolojan nu știu ce polițe”.
Vicepremierul a argumentat că aceste dispute politice pot afecta decizii pe care le consideră relevante pentru funcționarea statului și pentru economie.
Miza fondurilor europene și calendarul discutat pentru Parlament
Oana Gheorghiu a spus că proiectul ar putea ajunge în Parlament „săptămâna viitoare”, menționând posibilitatea ca Legislativul să se reunească pentru dezbatere.
Ea a legat adoptarea legii de fondurile europene și de ținta de deficit: „Pierdem foarte mulți bani, iar în calculul deficitului pe anul acesta, reducerea deficitului, s-a ținut cont și de acești bani pe care îi aducem de la Uniunea Europeană. Deci avem nevoie absolută de acești bani”.
Vicepremierul a ironizat ideea renunțării la jalonul din PNRR asociat legii salarizării și a invocat suma de 770 de milioane de euro: „770 de milioane de euro este puțin pentru doamna Olguţa Vasilescu sau pentru cineva de la PSD. Pierdem 770 de milioane de euro, bani care merg în spitale, în şcoli, în autostrăzi”.
Ce prevede proiectul publicat de Ministerul Muncii
Proiectul noii legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Actul ar urma să intre în vigoare de la 1 decembrie 2026.
Printre prevederile din proiect se află stabilirea unei valori de referință pentru calcul - 4.100 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027 - precum și reguli care leagă majorarea ulterioară a acestei valori de obiectivul de reducere a cheltuielilor salariale ca pondere în PIB.
Documentul conține și exemple de reglementări pe domenii: în sănătate sunt descrise reguli de plată pentru gărzile de urgență, inclusiv diferențieri pentru zilele de repaus și sărbători; în învățământ sunt prevăzute sporuri pentru predarea simultană și pentru personalul din localități izolate ori învățământ special; iar pentru administrația publică și instituțiile finanțate din venituri proprii sunt propuse sporuri pentru condiții grele, zone izolate și performanță.
Anticipatele, invocate ca „ultima soluție” în criza politică
În privința crizei politice, Oana Gheorghiu a declarat că alegerile anticipate ar putea fi luate în calcul dacă Parlamentul nu va reuși să voteze un nou Guvern: „Dacă actualul Parlament nu va fi în măsură să voteze un Guvern, asta este ultima soluție”.
Ea a criticat decizia celor care au contribuit la căderea Guvernului, susținând că gestul nu a fost urmat de o evaluare a consecințelor: „Cine a dat acest Guvern jos s-a jucat cu focul fără să se întrebe ce se întâmplă mai departe și ar trebui să fie puțin mai responsabil și să simtă această răspundere”.
Întrebată despre scenarii de guvernare asociate cu Sorin Grindeanu și PSD, inclusiv posibilitatea unui Guvern minoritar, Oana Gheorghiu a spus că această variantă este discutată în spațiul public.