Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență și a spus că nu se lasă „intimidată”, într-un mesaj publicat pe Facebook sâmbătă, 16 mai 2026.
Reacția a venit după ce Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin liderul senatorilor Petrișor Peiu, a cerut Guvernului condus de Ilie Bolojan explicații suplimentare despre întâlniri repetate la nivel guvernamental cu reprezentanți ai grupului german Schwarz și despre promovarea serviciilor Schwarz Digits către instituții ale statului.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că nu vede nimic „ilegal sau imoral” în demersurile atribuite vicepremierului și a spus că ar fi problematică implicarea în „aranjamente neoficiale”, exprimând convingerea că Oana Gheorghiu nu a făcut acest lucru.
Ce a spus vicepremierul despre întâlniri și e-mailul din februarie
În mesajul publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu a descris întâlnirile de la nivel guvernamental cu reprezentanți ai grupului german Schwarz ca fiind „transparente și strict tehnice”.
Vicepremierul a afirmat că reuniunea din 19-20 ianuarie 2026 a fost „oficială, înregistrată și comunicată public”, iar la discuții au participat instituții precum Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul Român de Informații (SRI), Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Economiei.
Oana Gheorghiu a susținut că ea a participat doar la deschidere, „maximum o oră”, iar restul au fost discuții tehnice între specialiști, insistând că nu ar fi fost vorba despre negocieri ori decizii administrative.
Referitor la e-mailul din 12 februarie 2026, vicepremierul a spus că l-a trimis participanților pentru a afla concluziile întâlnirilor și oportunitățile pentru România, prezentând demersul ca o solicitare de informații, fără legătură cu achiziții, contracte sau decizii.
Solicitarea AUR și întrebările legate de posibile conflicte de interese
AUR a cerut explicații Guvernului privind întâlnirile repetate dintre reprezentanții grupului Schwarz și oficiali ai Executivului, precum și privind promovarea serviciilor Schwarz Digits către instituțiile statului.
Petrișor Peiu a ridicat problema tratamentului aplicat firmelor românești de IT și a cerut clarificări despre „posibile conflicte de interese” și criteriile după care Guvernul sprijină companii străine în relația cu instituțiile publice.
În aceeași solicitare, AUR a formulat trei întrebări, între care una privind existența unei legături între donațiile unor companii din grupul Schwarz către ONG-ul condus de Oana Gheorghiu și preocuparea acesteia pentru serviciile oferite de Schwarz către instituții publice.
Tot AUR a invocat o întâlnire la Palatul Victoria, în martie 2026, între premierul Ilie Bolojan și CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, menționând ca subiect „reducerea deficitului comercial al României”.
Donația invocată de vicepremier și explicația oferită
În mesajul său, Oana Gheorghiu a făcut referire la o donație de 250.000 de euro realizată în 2021 de Kaufland (parte a grupului Schwarz), pe care a legat-o de construirea unei secții ATI în perioada pandemiei, după incendiul de la Piatra Neamț.
Vicepremierul a afirmat că donația a contribuit la construcția unei noi secții ATI pentru un spital al statului și a spus că interpretarea acestor legături ca trafic de influență este eronată, invocând ideea de „interes public”.
În același mesaj, Oana Gheorghiu a acuzat existența unei „mașinării de denigrare” îndreptate împotriva sa și a încheiat cu afirmația: „Nu mă sperie. Nu mă intimidează. Nu renunț.”
Declarațiile lui Dragoș Vlad despre presiuni și demiterea de la ADR
Fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad, a declarat că ia în calcul să depună o plângere penală și a spus că a resimțit presiuni, pe care le-a descris ca putând fi echivalente cu traficul de influență.
Dragoș Vlad a vorbit despre interpelări verbale ori pe WhatsApp privind importanța unor întâlniri „exploratorii” cu Schwarz și a indicat că discuțiile ar fi implicat și ministrul Digitalizării, Irineu Darău, precum și consilierii acestuia.
În relatarea sa, Vlad a menționat o „cascadă” de solicitări de rapoarte și corespondențe către ADR, pe care a susținut că le-au încărcat activitatea.
Dragoș Vlad a menționat un document datat 17 aprilie 2026, transmis de Cancelaria Prim-ministrului, care dispunea suspendarea pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții ADR, invocând lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR.
Dragoș Vlad a fost demis de vicepremierul Oana Gheorghiu la 4 mai 2026; demiterea a fost motivată prin „eșecuri operaționale” și prin „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”.
Un context separat: anularea licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate
Într-un comunicat al ADR, instituția a anunțat că noul președinte, Cătălin Giulescu, a decis anularea procedurii de achiziție pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI)”, proiect IT despre care ADR a afirmat că are un impact major asupra administrației.
ADR a indicat drept motiv faptul că lansarea achiziției ar fi fost făcută „prematur, fără îndeplinirea condițiilor legale”, arătând că la data publicării anunțului, 10 februarie 2026, nu exista o hotărâre de Guvern privind necesitatea și oportunitatea cheltuielilor de investiții aferente proiectului.
Potrivit ADR, valoarea estimată a contractului depășește 123,8 milioane de lei (circa 25 milioane de euro), iar lipsa hotărârii de Guvern ar conduce la imposibilitatea semnării contractului de achiziție.
În același comunicat, ADR a invocat prevederi din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și a afirmat că procedura de licitație va fi reluată după îndeplinirea pașilor obligatorii impuși de actele normative în vigoare.
În paralel cu disputa politică legată de întâlnirile cu grupul Schwarz și de e-mailurile către instituții, vicepremierul Oana Gheorghiu a rămas la poziția exprimată public: respinge acuzațiile și susține caracterul tehnic și transparent al întâlnirilor invocate.
