Parlamentul a respins la 30 septembrie 2026 guvernul propus de Siegfried Mureșan, dar votul nu îl obligă pe președintele Nicușor Dan să dizolve Legislativul. Constituția îi oferă această posibilitate numai dacă sunt îndeplinite împreună mai multe condiții. Chiar și atunci, decizia rămâne la președinte, după consultările prevăzute de legea fundamentală.
Cabinetul Mureșan a primit 182 de voturi pentru și 15 împotrivă, în timp ce pentru învestire erau necesare cel puțin 233 de voturi pentru, adică majoritatea tuturor deputaților și senatorilor. La ședință au fost prezenți 321 dintre cei 464 de parlamentari, dar numai 197 de voturi au fost valabil exprimate. Prezența în sală nu înlocuiește votul favorabil cerut pentru formarea guvernului.
Ce condiții trebuie îndeplinite înaintea unei eventuale dizolvări
Articolul 89 din Constituție spune că președintele „poate să dizolve Parlamentul” dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Textul cere, înaintea unei asemenea decizii, consultarea președinților Camerei Deputaților și Senatului, precum și a liderilor grupurilor parlamentare. Două voturi respinse, luate separat, nu înseamnă nici expirarea termenului, nici dizolvare automată.
Termenul de 60 de zile pornește de la prima solicitare de învestitură, nu de la prima desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru. Fără data primei solicitări formale, nu se poate stabili dacă termenul a expirat. Articolul 103 prevede, distinct, că președintele consultă partidele parlamentare înainte de a desemna un candidat, iar acesta cere Parlamentului votul de încredere în cel mult zece zile de la desemnare.
Constituția mai limitează dizolvarea Parlamentului la o singură dată într-un an. Ea o interzice în ultimele șase luni ale mandatului președintelui și pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. Aceste interdicții se adaugă condițiilor legate de voturile de învestitură și de termenul de 60 de zile.
Nominalizările și explicațiile foștilor judecători CCR
În interviuri acordate Digi24, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a explicat că verbul „poate” nu instituie o obligație de dizolvare și că șeful statului poate continua să desemneze candidați în căutarea unei majorități. Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții, a susținut aceeași interpretare și a insistat asupra efortului președintelui de a rezolva criza. Acestea sunt opiniile celor doi intervievați; condițiile juridice sunt cele din Constituție.
Potrivit aceleiași relatări, Eugen Tomac a renunțat să meargă în fața Parlamentului după ce a constatat că nu putea strânge o majoritate. Guvernul propus ulterior de liberalul Veștea nu a obținut votul de încredere, iar apoi a fost respins și cel propus de Mureșan. Retragerea unui candidat înainte de vot nu este același lucru cu respingerea unei solicitări de învestitură de către Parlament.
O decizie a Curții Constituționale din 2020 adaugă o precizare pentru procedura de desemnare: consultările și nominalizarea trebuie să urmărească formarea unui guvern capabil să obțină sprijin parlamentar, nu să fie simple formalități. În cauza judecată atunci, Curtea a stabilit că o desemnare neconstituțională nu putea fi luată în calcul drept prima solicitare pentru termenul de 60 de zile. Hotărârea privea acea desemnare din 2020; ea nu stabilește dacă vreuna dintre nominalizările actuale este validă sau când a început termenul în această criză.