Sari la conținut

Nicușor Dan, la Berlin în locul lui Luca Niculescu: Europa trebuie să participe la negocierile de pace

Nicușor Dan la pupitrul prezidențial, cu drapelele Uniunii Europene și României în fundal.
Nicușor Dan
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Președintele Nicușor Dan a declarat joi, 19 noiembrie 2026, după reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina de la Berlin, că a susținut participarea Europei la negocierile de pace și importanța securității Mării Negre. El a spus că pregătirile militare pentru garanțiile de securitate destinate Ucrainei se apropie de forma finală.

Dan a reprezentat România în locul premierului Luca Niculescu, a cărui participare fusese prevăzută inițial. Șeful Guvernului a explicat schimbarea prin discuțiile dintre cei doi și rolul președintelui în politica externă și de securitate, invocând o relație de încredere și colaborare.

De ce a participat președintele în locul premierului

Întrebat joi de presă despre schimbarea reprezentării, Niculescu a spus că politica externă și securitatea sunt domenii de care șeful statului se ocupă cu predilecție. Premierul a descris participarea președintelui drept firească.

„Am discutat de mai multe ori în aceste zile, este domnia sa acolo şi este un lucru foarte normal”, a declarat Luca Niculescu.

Premierul a afirmat că va participa, la rândul său, la alte întâlniri. Pentru reuniunea de la Berlin, și-a exprimat speranța într-un sprijin mai puternic pentru Ucraina și într-o solidaritate concretă între participanți.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, explicase miercuri, 18 noiembrie, că decizia a rezultat din dialog și din alegerea celei mai bune opțiuni de reprezentare. Nicușor Dan a participat la invitația cancelarului german Friedrich Merz.

Marea Neagră și securitatea României

Înaintea deplasării, Administrația Prezidențială anunțase că Dan va susține un acord de pace care să consolideze securitatea Europei, cu atenție pentru Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre. Instituția invoca expunerea României la riscurile și efectele războiului și considera restabilirea deplină a securității la Marea Neagră o condiție a unei păci durabile în Ucraina.

După întâlnire, președintele a spus că a discutat atât securitatea prezentă, cât și pe cea viitoare a Mării Negre și că a insistat asupra importanței regiunii pentru pacea din Ucraina după încheierea războiului. Poziția anunțată anterior de Administrația Prezidențială respingea orice influență a Rusiei asupra deciziilor de securitate și politică externă ale statelor din regiune.

Întrebat despre perspectiva unei păci fără garanții pentru regiunea Mării Negre, Dan a invocat protecția pe care România o are deja prin apartenența la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). El a spus că niciun participant la reuniune nu se declarase dispus să renunțe la propria apărare în schimbul păcii din Ucraina.

Garanțiile discutate în Coaliția de Voință privesc securitatea Ucrainei după un acord de pace sau o încetare a focului, pentru a împiedica o nouă agresiune. Formatul, condus de Regatul Unit și Franța și lansat în martie 2025, urmărește să sprijine Ucraina și în negocieri, potrivit prezentării Administrației Prezidențiale.

La Berlin, reprezentanții militari au prezentat stadiul pregătirilor pentru aceste garanții. Dan a apreciat că lucrările sunt aproape de forma finală și a descris reuniunea drept o etapă a procesului diplomatic și militar în desfășurare.

Europa la negocieri și relația cu Statele Unite

Președintele a susținut că Europa trebuie să participe la negocieri deoarece războiul privește direct securitatea sa. Pentru o poziție europeană comună, el a cerut grupuri de lucru care să reunească așteptările statelor, în special ale celor apropiate de front.

În explicația sa, pacea nu trebuie să lase Ucraina sau Europa mai slabe și nici să deterioreze relația dintre europeni și Statele Unite. Dan a argumentat că o Ucraină slăbită ar încuraja Rusia să repete agresiunea peste câțiva ani. Pentru România, a invocat o perspectivă stabilă oferită Ucrainei împreună de Europa și SUA, precum și păstrarea relației transatlantice, care contribuie la securitatea țării.

Întrebat despre reprezentarea României într-un grup european de negociere, șeful statului a spus că negociatorii nu au „un mandat în alb”. Potrivit lui, fiecare etapă va presupune o discuție tehnică asupra mandatului, iar pentru România contează ca poziția și așteptările sale să fie reprezentate.

Dan a declarat că emisarii americani Witkoff și Kushner au fost prezenți în sală, iar președintele Donald Trump a intervenit telefonic. El a interpretat participarea americană drept un gest de solidaritate cu această coaliție.

Potrivit președintelui român, Trump a îndemnat la intensificarea eforturilor pentru pace și s-a declarat optimist, fără să indice un termen. Dan s-a declarat însă printre cei mai pesimiști, la acel moment, în privința disponibilității Rusiei de a încheia pacea.

Intenția de sprijin suplimentar pentru Ucraina în 2027

Dan a legat influența României în discuții și de contribuția sa: pentru ca poziția țării să fie ascultată, aceasta trebuie să participe la efortul de sprijinire a Ucrainei.

Întrebat dacă România va contribui suplimentar la finanțarea și înarmarea Ucrainei în 2027, președintele a răspuns că există această intenție, fără să anunțe sume sau o alocare bugetară. El a apreciat că sprijinul financiar românesc este mai mic decât contribuțiile altor state și a subliniat ajutorul logistic, inclusiv eforturile pentru tranzitul cerealelor ucrainene prin România.

Etichete
Semnalează o greșeală