Președintele Nicușor Dan a condamnat, la 27 octombrie, actele de sabotaj atribuite Rusiei, după ce Serviciul Român de Informații (SRI) anunțase identificarea unei rețele implicate în incendiul de pe platforma industrială Carfil din Brașov. Șeful statului consideră că asemenea acțiuni fac parte dintr-o campanie de război hibrid care urmărește slăbirea statelor europene și a solidarității dintre ele.
„Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și reprezintă o încălcare gravă a suveranității și securității țării noastre”, a transmis președintele pe X. El a condamnat orice implicare a Federației Ruse în sabotaje pe teritoriul României și a cerut un răspuns comun al statelor partenere.
Într-un răspuns pentru Știrile TVR, publicat la 28 octombrie, purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a precizat că serviciul a identificat și documentat, de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, mai multe acțiuni de sabotaj sau pregătiri ale acestora în România decât a comunicat public. Instituția a anunțat public patru cazuri distincte din 2024 până la data declarației.
De ce leagă președintele sabotajul de dezinformare
În explicația lui Nicușor Dan, Rusia combină tentativele de influențare a alegerilor, dezinformarea și atacurile asupra sistemelor informatice cu acțiunile de sabotaj. Președintele susține că această campanie premeditată și coordonată urmărește să provoace diviziuni în societățile europene și să descurajeze angajamentul statelor pentru propria securitate și pentru apărarea comună.
Șeful statului a cerut vigilență sporită și evaluarea permanentă a riscurilor. A anunțat că autoritățile române vor acționa pentru prevenirea incidentelor, identificarea celor implicați și protejarea cetățenilor și a infrastructurilor critice — obiectivele și sistemele esențiale pentru funcționarea țării. România va continua cooperarea cu aliații din NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană, a spus el.
Nicușor Dan a mulțumit SRI, Ministerului Afacerilor Interne, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Direcției Generale de Informații a Apărării pentru identificarea persoanelor implicate în incendiul de la Carfil și a celor considerate responsabile de coordonare. A mulțumit și partenerilor externi care au colaborat cu structurile românești.
Ce se știe despre incendiul de pe platforma Carfil
Potrivit comunicatului SRI din 26 octombrie, incendiul s-a produs la 14 septembrie 2026, pe platforma industrială Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a companiei de armament ROMARM. Procurorii au comunicat că focul a afectat sediile mai multor societăți comerciale de pe platformă.
Directorul general al CARFIL SA, Mircea Tanțău, a declarat la Digi24, la 27 octombrie, că fabrica primise avertizări privind posibile acțiuni de sabotaj încă din primăvară, repetate în vară. Potrivit lui, măsurile de securitate începuseră în martie și fuseseră intensificate în august, înaintea incendiului. Personalul și agenții de pază primiseră instructaje suplimentare, iar în parcarea din fața fabricii erau permise numai mașinile angajaților.
SRI atribuie coordonarea rețelei unor persoane din Federația Rusă și spune că membrii acesteia erau cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în Uniunea Europeană. Conform serviciului, rețeaua primise și alte ținte din regiune: facilități de producție de armament, de stat și private, precum și obiective de interes militar și industrial. Instituția afirmă că investigațiile din 2026 au identificat și alte tentative în România, inclusiv împotriva unor facilități militare internaționale sau folosite pentru instruirea forțelor ucrainene.
În comunicarea din 26 octombrie, DIICOT a anunțat cercetarea a trei inculpați, doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, pentru tentativă la acte de diversiune. Doi erau arestați preventiv în Germania, unde, potrivit procurorilor, pregăteau fapte similare. Al treilea fusese localizat în Polonia, iar pe numele său fusese emis în acea zi un mandat european de arestare. Procurorii au anunțat demersuri pentru aducerea celor trei în România, în cadrul anchetei.
Ambasada Rusiei a respins acuzațiile la 27 octombrie, după convocarea ambasadorului Vladimir Lipaev la Ministerul Afacerilor Externe. Misiunea diplomatică a susținut că partea română a acuzat Rusia fără temei și că nu i-au fost prezentate dovezi. Ambasada a negat că Federația Rusă ar fi planificat, coordonat sau desfășurat acte de sabotaj în România ori în alte state.
Avertismentul privind ofertele de bani pe rețelele sociale
Nicușor Dan a atras atenția și asupra recrutării online. El a spus că entități ostile folosesc rețelele sociale pentru a atrage și manipula persoane, până la implicarea lor în activități ilegale, și a cerut publicului să trateze cu atenție ceea ce întâlnește în spațiul online.
SRI descrie un mecanism general de recrutare care poate începe cu o ofertă de bani pentru o activitate aparent inofensivă: observarea sau fotografierea unui obiectiv. Ulterior, sarcinile pot deveni tot mai grave, ajungând la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. Dacă persoana refuză, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj. Serviciul spune că rețelele exploatează în special dificultăți financiare, dependențe sau antecedente infracționale.
Pentru ascunderea identității și a deplasărilor, membrii acestor rețele folosesc frecvent transport, cazare și plăți pe numele altor persoane, cartele telefonice din state terțe și aplicații de mesagerie criptată, potrivit SRI. Instituția precizează că aceste elemente trebuie evaluate împreună și în context: luat separat, niciunul nu indică implicarea unei persoane în sabotaj.