Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională (CCR) la 22 octombrie 2026 împotriva legii care ar transforma orașul Voluntari, din județul Ilfov, în municipiu. El susține că schimbarea nu este justificată suficient prin beneficiile pentru locuitori și că legea lasă neclar momentul aplicării noului regim fiscal.
În sesizarea făcută publică de Administrația Prezidențială, șeful statului cere constatarea neconstituționalității legii. Contestă și folosirea referendumului din 2004 pentru a demonstra opțiunea actuală a comunității, consultată ulterior despre o altă variantă: transformarea localității în Sectorul 7 al Bucureștiului.
Inițiativa deputatului Ioan Vulpescu a fost adoptată tacit de Camera Deputaților la 8 iunie 2026, prin expirarea termenului constituțional de dezbatere. Senatul, camera decizională, a adoptat-o pe 21 septembrie, cu 90 de voturi pentru, 14 împotrivă și trei abțineri, potrivit fișei legislative oficiale. Legea a fost apoi trimisă la promulgare, etapă în care președintele a contestat-o la CCR.
Impozitele și momentul aplicării noului statut
Pentru proprietarii de locuințe și terenuri, miza fiscală vine din legătura dintre rangul localității și calcularea impozitelor. Președintele invocă prevederile Codului fiscal potrivit cărora rangul intervine în stabilirea impozitelor pe clădiri și terenuri. Din acest motiv, susține el, schimbarea trebuie însoțită de o analiză a efectelor asupra contribuabililor.
Sesizarea reproșează expunerii de motive, care are o singură pagină, că se limitează la afirmații generale. În opinia președintelui, aceasta nu explică suficient nici impactul asupra impozitelor locuitorilor, nici efectele asupra bugetului local și a relațiilor financiare cu bugetul de stat. El contestă astfel fundamentarea beneficiilor și costurilor schimbării.
Separat, Nicușor Dan critică lipsa normelor tranzitorii, adică a regulilor pentru trecerea de la vechiul statut la cel nou. Potrivit sesizării, legea nu precizează de când ar produce efecte noul statut și cum s-ar aplica în timp regimul fiscal aferent. Președintele susține că aceste neclarități împiedică proprietarii să își anticipeze obligațiile fiscale.
O altă obiecție privește formularea prin care anexele legilor despre organizarea administrativă și ierarhizarea localităților ar urma să fie modificate „în mod corespunzător”. Președintele cere ca legea să arate exact ce poziții și cifre se schimbă în tabelele respective, pentru ca noua încadrare să fie clară.
Primarul Florentin Pandele susținea o altă perspectivă asupra efectelor fiscale într-un mesaj publicat pe 21 septembrie, după votul Senatului: „statutul de municipiu nu înseamnă, automat, taxe și mai mari pentru locuitori”. Poziția sa a fost exprimată cu o lună înaintea sesizării prezidențiale.
Pandele afirma că dezvoltarea orașului justifică noul rang și că schimbarea ar deschide mai multe oportunități de finanțare, inclusiv din fonduri europene, pentru proiectele comunității. Primarul prezenta accesul la aceste finanțări drept avantajul urmărit prin schimbarea statutului.
Ce au votat locuitorii în 2004 și în 2009
Referendumul din 31 octombrie 2004 a avut ca obiect declararea orașului Voluntari municipiu de rang II. Potrivit datelor din documentația locală citate în sesizare, au participat 16.063 de persoane dintre cele 24.426 înscrise pe liste. Din 15.927 de voturi valabil exprimate, 15.800 au fost în favoarea schimbării.
Consultarea din 22 noiembrie 2009 a pus o altă întrebare: transformarea orașului în Sectorul 7 al Bucureștiului. Sesizarea citează Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2011–2020, potrivit căreia 78% dintre participanți au susținut această opțiune.
Cele două voturi priveau soluții administrative diferite: statutul de municipiu în județul Ilfov, respectiv integrarea în București ca sector. Președintele invocă opțiunea exprimată în 2009 pentru a contesta presupunerea că rezultatul din 2004 reflectă în continuare voința comunității. El reproșează documentației legislative și omiterea consultării ulterioare.
Vechimea votului este pusă în legătură și cu schimbările demografice. Documentația anexată inițiativei consemnează 49.417 locuitori după domiciliu la 1 iulie 2025, conform Direcției Județene de Statistică Ilfov. Președintele susține că o consultare desfășurată cu 22 de ani înainte, într-un alt context demografic și fiscal, nu dovedește automat opțiunea locuitorilor din prezent.
Condițiile pentru municipiu și serviciile locale
Nicușor Dan invocă patru condiții prevăzute de Legea nr. 351/2001, care trebuie îndeplinite împreună pentru schimbarea rangului: propunerea consiliului local, consultarea populației prin referendum, consultarea instituțiilor implicate și respectarea indicatorilor minimi de dezvoltare. Contestația privește astfel și serviciile și dotările care justifică statutul de municipiu.
Președintele arată că hotărârile consiliului local care susțin demersul sunt din 2004, fără o hotărâre a actualului consiliu care să reitereze propunerea. Tot din 2004 datează avizul comisiei tehnice județene, care consemna îndeplinirea „majorității” indicatorilor. Sesizarea contestă folosirea acelui aviz fără o evaluare reînnoită.
În privința fișei actualizate a orașului, Nicușor Dan susține că numai primii cinci indicatori sunt confirmați printr-un document oficial al direcției de statistică. Pentru indicatorii de la punctele 6–17, el reproșează lipsa documentelor oficiale care să confirme cifrele declarate. Un criteriu este completat explicit cu „NU”: accesul asigurat la un depozit controlat de deșeuri.
Obiecții privind serviciile locale apar și în avizul nefavorabil emis pe 18 martie 2026 de Consiliul Economic și Social. Instituția a invocat lipsa unui spital public și dotările educaționale și culturale insuficiente, alături de justificarea slabă a beneficiilor schimbării. Avizul este consultativ.
Consiliul Economic și Social a cerut și ca relația localităților din jurul Bucureștiului cu Capitala să fie tratată într-o reformă administrativă comună. De exemplu, a observat că documentația nu arată câți dintre locuitorii cu locuri de muncă neagricole lucrează, de fapt, în București. În opinia instituției, această interdependență economică și socială trebuie luată în calcul la schimbarea statutului localității.