Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) la 7 octombrie 2026 pentru a contesta o prevedere care ar permite autorităților locale să plătească asociațiilor sportive private în care sunt asociate cotizații de până la 5 milioane de lei anual. Plafonul s-ar aplica fiecărei autorități asociate, iar banii ar fi acordați din bugetele locale, fără procedura de finanțare nerambursabilă prevăzută de Legea nr. 350/2005.
Prin sesizarea publicată de Administrația Prezidențială, președintele cere declararea neconstituționalității punctului 2¹ introdus în Camera Deputaților în legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 33/2026, care modifică Legea educației fizice și sportului. El contestă procedura parlamentară, avantajul acordat anumitor cluburi și lipsa garanțiilor privind respectarea regulilor europene pentru ajutorul de stat.
Cine ar putea primi banii și în ce condiții
Pentru a beneficia de cotizație, asociația sportivă ar trebui să fie de drept privat, fără scop patrimonial, să dețină certificat de identitate sportivă și să aibă printre asociați unitatea administrativ-teritorială (UAT) care o finanțează. Accesul la această cale de finanțare ar depinde, astfel, de participarea autorității locale în asociație.
Limita de 5 milioane de lei pe an pentru fiecare UAT asociată ar permite unei asociații cu mai multe UAT asociate să primească bani de la fiecare dintre acestea. Plafonul privește contribuția fiecărui finanțator, nu totalul anual primit de club.
Cotizația ar trebui aprobată prin hotărârea autorității deliberative locale, în limita sumelor prevăzute în buget pentru această destinație. Autoritatea ar decide cuantumul, până la plafonul legal, fără obligația de a acorda suma maximă.
Banii ar putea acoperi funcționarea asociației și activitățile prevăzute în statutul său, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de adunarea generală a asociaților. Beneficiarul ar avea și o obligație de raportare: până la 31 martie în anul următor celui pentru care a fost acordată cotizația, ar trebui să prezinte autorității deliberative raportul privind execuția bugetară a sumelor primite, împreună cu documentele justificative privind utilizarea lor.
Disputa privind accesul cluburilor la bugetele locale
Nicușor Dan susține că mecanismul ar crea un avantaj nejustificat pentru asociațiile sportive în care autoritățile locale sunt asociate. Acestea ar putea primi cotizații fără procedura Legii nr. 350/2005, în timp ce asociațiile fără o asemenea legătură ar solicita finanțări nerambursabile prin mecanismul competitiv.
În argumentarea președintelui, diferența ar afecta și banii disponibili pentru celelalte cluburi: cotizațiile plătite direct ar putea diminua fondurile pentru care acestea concurează. Critica privind egalitatea privește, așadar, atât condițiile de acces la finanțare, cât și distribuirea resurselor din același buget local.
Comisia pentru tineret și sport a Camerei Deputaților a justificat amendamentul prin nevoia de „îmbunătățire a condițiilor de desfășurare a activității asociațiilor sportive de drept privat”, potrivit motivării reproduse în documentul prezidențial.
De ce contează că prevederea a fost introdusă în Camera Deputaților
Camera Deputaților a adoptat proiectul la 16 septembrie 2026, cu 271 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri. Legea a fost trimisă președintelui pentru promulgare la 18 septembrie, conform fișei parlamentare a proiectului.
În sesizare, Nicușor Dan arată că Senatul aprobase ordonanța fără modificări, iar mecanismul cotizațiilor a fost adăugat ulterior în Camera Deputaților, care avea rolul de cameră decizională. El consideră că introducerea acestei soluții fără examinarea ei de către Senat încalcă principiul bicameralismului, care presupune participarea ambelor Camere la adoptarea legii.
Intervenția legislativă inițială urmărea organizarea competițiilor și evenimentelor desfășurate sub egida Mișcării Olimpice, în contextul Festivalului Olimpic al Tineretului European, ediția de iarnă 2027. Președintele susține că finanțarea asociațiilor sportive prin cotizații schimbă semnificativ obiectul legii față de forma examinată de Senat.
Argumentul său privește amploarea acestei schimbări: Camera decizională poate modifica textul primit de la prima Cameră, dar, în opinia președintelui, aici a fost introdus un mecanism distinct, care depășește limitele unei completări firești.
Când finanțarea sportului intră în regulile ajutorului de stat
O altă critică privește condițiile în care banii publici ar finanța activități economice. Potrivit sesizării, încadrarea unei plăți în regimul european al ajutorului de stat depinde de îndeplinirea cumulativă a criteriilor privind resursele publice, avantajul selectiv acordat și efectele asupra concurenței și schimburilor comerciale dintre statele membre. Denumirea de cotizație și statutul nonprofit al beneficiarului nu sunt suficiente pentru a stabili regimul aplicabil.
Președintele admite că anumite finanțări pentru sportul amator pot rămâne în afara acestui regim, de exemplu atunci când nu există activitate economică sau efecte asupra comerțului dintre state. Obiecția sa este că prevederea contestată nu stabilește condițiile de acordare a banilor pentru situațiile în care sprijinul constituie ajutor de stat.
Un regim analizat în sesizare este cel de minimis, destinat ajutoarelor de valoare redusă. Dacă sunt respectate condițiile regulamentului european, acestea sunt scutite de obligația notificării. Plafonul invocat este de 300.000 de euro pentru o întreprindere unică în orice perioadă de trei ani și se aplică totalului ajutoarelor de minimis acordate în statul membru, fără un prag separat pentru fiecare autoritate finanțatoare.
La cotizația maximă permisă de amendament, o singură UAT ar putea plăti aceleiași asociații 15 milioane de lei în trei ani. Asociația ar putea primi cotizații și de la alte UAT asociate. Nicușor Dan susține că sumele permise de mecanism împiedică încadrarea automată a întregii măsuri în regimul de minimis; pentru ajutoarele care depășesc condițiile acestuia ar trebui stabilit un alt temei european aplicabil.
Sesizarea examinează și exceptările de la notificare pentru infrastructura sportivă, care au condiții proprii privind costurile eligibile și accesul la infrastructură. Aceste reguli nu ar acoperi automat toate cheltuielile de funcționare ale unei asociații sportive. Președintele critică lipsa unui cadru care să stabilească regimul aplicabil, condițiile de compatibilitate și, după caz, notificarea și autorizarea finanțării.
În argumentarea sa, hotărârea locală poate fixa beneficiarul și suma cotizației, însă legea trebuie să prevadă condițiile juridice pentru acordarea banilor în conformitate cu regulile europene. Această încadrare, susține Nicușor Dan, nu poate fi lăsată integral fiecărei autorități locale după instituirea mecanismului național de finanțare.