Premierul Luca Niculescu le-a cerut ministerelor implicate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să accelereze clarificările pentru ultimele două cereri de plată ale României, la reuniunea desfășurată vineri, 23 octombrie, la Palatul Victoria. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a anunțat ulterior întâlniri de lucru cu miniștrii implicați, începând cu 26 octombrie, și discuții la Bruxelles.
Miza financiară era estimată de Ministerul Finanțelor, la 16 octombrie, la 6,43 miliarde de euro rămase de încasat: 2,08 miliarde pentru cererea de plată numărul 5 și 4,35 miliarde pentru cererea numărul 6. Încasarea acestor sume depinde de evaluarea europeană a reformelor și investițiilor asumate.
Niculescu anunțase reuniunea la începutul ședinței de Guvern din aceeași zi. El a cerut ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut, cine răspunde pentru angajamente și cât de repede pot fi încheiate demersurile. Obiectivul declarat a fost „să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR”, bani pe care premierul i-a legat de investițiile în spitale, școli, infrastructură și modernizarea statului.
Ce trebuie să clarifice ministerele
Potrivit comunicatului Guvernului de după reuniune, pentru cererea de plată numărul 5 mai erau în discuție cu Comisia Europeană cinci ținte și jaloane. Acestea sunt rezultatele și etapele prin care este verificată realizarea investițiilor și reformelor convenite, de care depinde eliberarea tranșelor de finanțare.
Ministerele trebuie să răspundă mai repede solicitărilor și observațiilor Comisiei, cu documentații complete, structurate și verificate înainte de transmitere. Guvernul a pus accent pe dovezile privind respectarea standardelor de eficiență energetică și a principiului DNSH, adică obligația ca investițiile să nu prejudicieze în mod semnificativ mediul.
O altă cerință privește stabilitatea legislației: ministerele trebuie să evite schimbările care ar anula efectele unor reforme sau ar afecta jaloane deja îndeplinite. În paralel, premierul a cerut păstrarea echipelor PNRR din ministere și suplimentarea lor acolo unde este necesar.
Ghigiu a precizat vineri, pe Facebook, că întâlnirile din 26 octombrie vor avea loc la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru găsirea unor soluții la fiecare problemă. Discuțiile anunțate la Bruxelles vor privi clarificările necesare evaluării celor două cereri. „Timpul este scurt, iar răspunsurile trebuie să fie rapide, complete și bine documentate”, a transmis ministrul.
El a mai anunțat pregătirea unor modificări legislative care să prelungească termenul în care ministerele pot face plăți către beneficiarii proiectelor PNRR.
Calendarul evaluării și termenul pentru încasarea banilor
Pentru cererea de plată numărul 6, ultima a planului, Guvernul a anunțat un calendar cu finalizarea evaluării de către serviciile Comisiei Europene la 6 noiembrie și adoptarea deciziei oficiale la 20 noiembrie. Acestea sunt etapele anunțate de autoritățile române pentru stabilirea sumei care poate fi încasată.
Cadrul european separă realizarea angajamentelor de verificarea lor și de plata banilor. Conform ghidului Comisiei Europene pentru închiderea mecanismului, din 30 aprilie 2026, jaloanele și țintele trebuiau îndeplinite până la 31 august 2026, iar cererile de plată și documentele justificative necesare evaluării trebuiau depuse până la 30 septembrie. România a depus cererea finală la această din urmă dată, potrivit Ministerului Finanțelor.
În timpul evaluării, Comisia poate cere informații suplimentare și poate face verificări. Clarificările trebuie să dovedească îndeplinirea angajamentelor la termen: acțiunile realizate după 31 august pentru îndeplinirea inițială a unui jalon nu pot fi luate în calcul pentru o evaluare pozitivă.
Calendarul orientativ european prevede transmiterea evaluărilor preliminare către Comitetul Economic și Financiar până la 20 noiembrie, urmată de avizul acestuia și de autorizarea plăților în decembrie. Termenul general pentru executarea plăților de către Comisie este 31 decembrie 2026. Evaluarea, autorizarea și încasarea efectivă sunt, așadar, etape distincte.
Dacă un jalon este evaluat ca neîndeplinit, procedura aplicabilă după 31 august poate duce la reducerea proporțională a finanțării, fără o nouă perioadă de șase luni pentru realizarea lui. Statul are două luni de la comunicarea evaluării preliminare de neîndeplinire pentru a prezenta observații. În paralel, poate fi autorizată plata sumelor aferente celorlalte jaloane evaluate pozitiv.
De ce evaluarea contează și pentru bugetul României
Ministerul Finanțelor a explicat, în comunicatul din 16 octombrie, că investițiile și reformele sunt finanțate inițial de la bugetul de stat. Pentru componenta de granturi, banii primiți ulterior de la Comisia Europeană acoperă cheltuielile deja făcute, pe baza cererilor validate. Dacă finanțarea nerambursabilă nu este validată, costurile rămân în sarcina bugetului național și afectează deficitul.
PNRR cuprinde și împrumuturi, care au un tratament bugetar diferit: ele finanțează deficitul, fără să constituie venituri bugetare. Cheltuielile realizate din această componentă intră în deficit indiferent de momentul în care România primește tranșele europene. La 16 octombrie, Finanțele raportau încasări totale de 13,27 miliarde de euro din plan, dintre care 8,95 miliarde granturi și 4,32 miliarde împrumuturi.
Bugetul pe 2026 fusese construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an. Finanțele au cerut actualizarea sumelor care pot fi efectiv încasate, a cheltuielilor deja făcute, a obligațiilor rămase de plată și a investițiilor care au nevoie de continuarea finanțării. Aceste date vor sta la baza rectificării bugetare din 2026 și a bugetului pentru 2027.
Pentru investițiile nefinalizate în cadrul contractelor de finanțare, ale căror plăți nu pot fi efectuate în 2026, ministerul a anunțat programarea cheltuielilor în anii următori, în limita spațiului fiscal disponibil.