Sari la conținut

Negoiță crede că Nicușor Dan a condiționat PSD privind reforma administrativă, dar nu cunoaște detaliile

Nicușor Dan la un pupitru cu însemne prezidențiale, lângă drapelele României și Uniunii Europene.
Nicușor Dan
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, crede că schimbarea poziției Partidului Social Democrat (PSD) față de reforma administrativă a pornit de la președintele Nicușor Dan, care i-ar fi condiționat pe social-democrați. Precizează însă că nu cunoaște detaliile unei asemenea condiționări. Primarul susține comasarea voluntară a localităților și reducerea numărului de județe, alături de reorganizarea cheltuielilor publice.

Întrebat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, de ce PSD susține acum reforma, Negoiță a răspuns: „Părerea mea e că pleacă de la președinte”. A adăugat: „Nu cred că i-a obligat, cred că i-a condiționat”.

Negoiță salută inițiativa social-democraților, despre care spune că anterior nu susținuseră reforma. În privința aplicării, preferă ca administrațiile locale să aleagă comasarea, într-un cadru cu reguli clare și cu finanțare guvernamentală acordată în anumite condiții.

Comasarea voluntară, legată de finanțarea de la centru

În modelul descris de primar, administrațiile locale și-ar păstra libertatea de a decide cum se organizează, iar Guvernul ar stabili condițiile în care le finanțează. Mesajul către autoritățile locale ar fi, în exprimarea lui, „nu ne mai cereți bani”, urmat de posibilitatea finanțării dacă îndeplinesc condițiile stabilite de administrația centrală. Banii de la centru ar deveni astfel un instrument pentru încurajarea reorganizării.

Primarul admite că varianta voluntară nu i se pare perfectă, dar spune că ar alege-o în locul comasării obligatorii. Pentru stabilirea noilor unități administrative, cere criterii transparente care să țină cont împreună de populație, suprafață și distanțele dintre comunități.

Exemplul său este al unor comunități montane răspândite pe o arie mare, care împreună nu ar ajunge la 5.000 de locuitori. Distanțele dintre ele ar putea justifica existența unei unități administrative chiar sub acel reper. Numărul de 5.000 apare în exemplul prin care Negoiță explică o excepție justificată de geografie.

Referendum în fiecare comună, în varianta discutată la 11 noiembrie

O variantă de comasare voluntară a fost analizată în primă lectură la Ministerul Dezvoltării, pe 11 noiembrie 2026. Potrivit comunicatului Asociației Comunelor din România (ACoR), participantă la reuniune, proiectul de ordonanță de urgență prevedea consultarea cetățenilor prin referendum local în fiecare comună implicată.

Asociația Comunelor din România a susținut ca nicio comună să nu fie comasată fără acordul populației, exprimat prin vot. Pentru locuitori, această condiție ar însemna participarea la decizia privind reorganizarea propriei comune, prin referendumul organizat în comunitatea lor.

Forma analizată atunci folosea ca indicator de referință unitățile administrativ-teritoriale cu până la 1.500 de locuitori. Asociația a cerut păstrarea acestui reper în proiect. La reuniune au fost discutate și facilități fiscale propuse pentru cetățenii comunelor care ar opta pentru comasare.

La acea primă lectură, proiectul se afla în etapa de analiză și consultare, iar prevederile puteau fi modificate. Membrii grupului de lucru au convenit ca ACoR să înainteze propuneri de modificare și completare.

Mai puține județe și schimbări în cheltuirea banilor publici

Negoiță susține ca reforma să includă și reducerea numărului de județe. Își motivează poziția prin schimbările din transport și prin posibilitatea oamenilor de a se deplasa mai ușor decât în trecut: „Lumea s-a schimbat. Nu mai mergem cu căruța și avem mijloace de transport”.

Întrebat dacă PSD ar trebui să meargă înainte chiar împotriva voinței propriilor primari, el a spus că reforma poate presupune și măsuri dureroase. Cere însă ca schimbările să ajungă și în zona în care sunt cheltuiți banii publici.

În privința majorărilor de TVA și de taxe pe proprietate, primarul nu le califică drept bune sau rele, dar le consideră cel puțin discutabile. În opinia sa, este nedrept ca aceste creșteri să nu fie însoțite de o reformă a cheltuielilor bugetare: „acolo unde se cheltuiesc banii în mod efectiv”.

Etichete
Semnalează o greșeală