Fostul ministru al Apărării Radu Miruță a respins, într-o postare pe Facebook din 6 noiembrie 2026, acuzația că ar fi blocat proiectul dronelor produse în România împreună cu Ucraina. El susține că a cerut controlul Armatei Române asupra software-ului care utilizează informații clasificate, astfel încât specialiștii militari să îl poată adapta rapid la schimbarea planurilor tactice.
Miruță neagă că ar fi cerut fabricarea componentelor de către Romtehnica sau Ministerul Apărării Naționale (MApN). „Producția – hardware-ul, componentele – trebuie făcută de industrie, în parteneriat cu privatul”, afirmă fostul ministru.
Replica răspunde unui articol publicat de Știripesurse în aceeași zi, pe baza unor surse anonime. Acestea susțineau că proiectul ar fi fost blocat la Romtehnica, companie din subordinea MApN, după ce Miruță ar fi optat pentru producția acolo, deși societatea nu ar avea tehnologia necesară. Aceleași surse îi atribuiau lui Radu Oprea intenția de a muta programul de la Apărare la Ministerul Economiei.
De ce cere control militar asupra software-ului
Miruță invocă două nevoi: protejarea informațiilor clasificate prelucrate de programe și posibilitatea modificării lor rapide atunci când se schimbă planurile tactice. În argumentația sa, specialiștii militari trebuie să poată face aceste actualizări fără o nouă achiziție prin SICAP, platforma electronică pentru achiziții publice, la fiecare schimbare.
Software-ul ar trebui să reunească informații de la radare, avioane de luptă, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană de la sol. Miruță explică faptul că datele ar fi prelucrate prin eliminarea unor elemente de format specifice producătorilor și introduse într-o bază de date comună, pentru a putea fi analizate împreună.
Analiza acestor informații ar putea permite, în scenariul descris de el, trimiterea unui roi de drone într-o anumită zonă, inclusiv fără intervenție umană. Fostul ministru susține că datele secrete și actualizarea continuă a programelor trebuie să rămână sub controlul specialiștilor Armatei Române.
El afirmă că Armata dispune de oameni pregătiți pentru această activitate, care ar putea fi plătiți din proiect. Tot Miruță spune că solicitarea, cu detaliile tehnice, fusese trimisă de MApN grupului de lucru cu câteva luni înainte. Posibilitatea de a modifica programele prin personal propriu ar reduce, în viziunea sa, dependența de furnizori externi.
Fostul ministru se opune renunțării la această cerință în eventualitatea trecerii întregului proiect la Ministerul Economiei. El susține că un software adaptabil nevoilor Armatei ar fi mai eficient decât unul cumpărat în forma disponibilă pe piață.
Proiectul de 200 de milioane de euro și rolurile celor două ministere
MApN prezentase cooperarea industrială cu Ucraina într-un comunicat din 31 martie 2026, după întâlnirea lui Miruță cu Sergiy Boyev, ministrul adjunct ucrainean al Apărării pentru integrare europeană. Ministerul anunța atunci 200 de milioane de euro prin instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) pentru proiectul de coproducție.
Discuțiile priveau dezvoltarea și fabricarea în comun a aeronavelor fără pilot, precum și transferul tehnologic. România urma să beneficieze de experiența ucraineană de pe câmpul de luptă și de o capacitate de producție pe teritoriul său, iar Ucraina, de finanțarea producției prin proiect. La întâlnirile de specialitate participau 15 companii ucrainene, care își prezentau portofoliile și capacitățile tehnice.
În ediția din 13 iulie a emisiunii „Frontul”, de la TVR Info, Miruță descria deja responsabilități distincte pentru cele două ministere: Apărarea stabilea cerințele operaționale, adică ce trebuie să poată face dronele pentru a fi utile militar, iar Economia gestiona criteriile de localizare a producției.
El afirma atunci că MApN transmisese cerințele tehnice Cancelariei prim-ministrului, unde urma să fie emis un ordin care să țină cont și de criteriile Ministerului Economiei. Insista și în acea intervenție asupra posibilității de personalizare a software-ului.
Tot în iulie, Miruță indica anul 2030 ca țintă de finalizare a proiectului, dar spunea că dorește începerea producției cât mai repede. El explica timpul necesar prin dificultatea realizării unei fabrici cu firme din două țări: Ucraina, aflată în război, și România, care aplică regulile economice ale Uniunii Europene.
La 18 septembrie, președintele Nicușor Dan a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre urgentarea proiectului, potrivit relatării AGERPRES de la Bukovel. După întâlnirea bilaterală din regiunea Ivano-Frankivsk, șeful statului român a invocat cele 200 de milioane de euro prevăzute pentru drone și obiectivul ca banii să fie transformați cât mai repede în echipamente.