Premierul Luca Niculescu a cerut joi, 19 noiembrie 2026, instrumente de inteligență artificială comune, validate și interoperabile în instituțiile statului și rezultate vizibile pentru cetățeni peste un an. La Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, el a indicat ce ar trebui să se îmbunătățească în relația cu administrația: mai puține documente transportate fizic și proceduri rezolvate online.
„Peste un an va trebui să venim cu rezultate, nu cu documente cu ce avem noi de gând să facem”, a declarat Niculescu la evenimentul organizat de Edge Institute.
La ce ar folosi AI și cine ar lua deciziile
Potrivit premierului, funcționarii au început deja să utilizeze inteligența artificială fără să aștepte un ordin ierarhic. El a apreciat această inițiativă și a susținut că administrația este mai bună decât imaginea sa publică, invocând angajații dedicați care caută soluții în pofida barierelor întâlnite în activitate.
Schimbarea pe care o propune privește organizarea: instituțiile să treacă de la utilizarea separată a tehnologiei la instrumente comune. „Deci, ar trebui să folosim aceleași instrumente, care să fie validate și interoperabile”, a spus Niculescu. Interoperabilitatea înseamnă că sistemele pot lucra împreună și pot schimba informații.
Pentru munca administrativă, premierul a indicat găsirea rapidă a informațiilor în dosare voluminoase și reunirea datelor deținute de instituții diferite. Își dorește ca o parte importantă a funcționarilor să folosească AI în mod coordonat, fără să extindă obiectivul la toți angajații administrației.
Niculescu a cerut protejarea datelor și utilizarea în siguranță a programelor. A păstrat și o condiție privind responsabilitatea: deciziile care îi privesc pe oameni să fie luate de oameni, chiar dacă instrumentele AI sprijină analiza documentelor și organizarea informațiilor.
Portofelul digital și simplificarea relației cu statul
Printre proiectele concrete, Niculescu a numit portofelul de identitate digitală, pe care speră să îl poată livra cât mai repede. Orizontul de un an invocat la summit privește prezentarea unui bilanț al rezultatelor digitalizării.
Un asemenea portofel ar permite dovedirea identității online și transmiterea numai a informațiilor necesare unui serviciu. În explicația publicată de Edge Institute, exemplul este dovada vârstei fără comunicarea celorlalte date din buletin. Utilizarea efectivă ar depinde și de instituțiile care emit documentele și de serviciile care acceptă aceste dovezi digitale.
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, premierul a cerut competențe și finanțare care să le ajute să acceseze fonduri europene. A pledat, totodată, pentru reguli clare și pentru evitarea adăugării unor cerințe birocratice naționale peste cele europene.
Serviciile digitale progresează, dar decalajul față de UE rămâne
Niculescu a descris România drept „o țară cu două viteze”: internet fix printre cele mai bune din Europa și o industrie tehnologică puternică, alături de servicii publice online și competențe digitale mult sub media europeană.
O comparație independentă apare în raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital, ediția 2026. Pentru anul de referință 2025, România are un scor de 64,2 din 100 la serviciile publice digitale destinate cetățenilor, față de 84,6 la nivelul Uniunii Europene. Pentru serviciile destinate întreprinderilor, scorurile sunt 66,8 în România și 88,6 în UE.
Există progrese față de anul de referință 2024: scorul serviciilor pentru cetățeni a crescut de la 62,7 la 64,2, iar cel pentru întreprinderi de la 55,1 la 66,8. Comisia cere ca investițiile să se traducă în proceduri administrative mai simple și în servicii îmbunătățite continuu.
Raportul evidențiază performanța infrastructurii fixe, în special acoperirea prin fibră optică. În administrație, investițiile au vizat până acum mai ales echipamentele și centrele de date necesare cloudului guvernamental — infrastructura în care pot funcționa aplicațiile și serviciile statului. Următorul pas recomandat este furnizarea unor servicii clare și ușor de utilizat de oameni și firme.
Contează și pregătirea celor care le folosesc. Comisia constată progrese în formarea digitală a angajaților publici, dar și dificultăți persistente privind competențele digitale de bază ale populației. Administrația întâmpină, la rândul său, dificultăți în atragerea specialiștilor în tehnologia informației disponibili în țară.
Cum ar putea fi evitate cererile repetate de informații
Instrumentele AI propuse de premier ar sprijini lucrul cu informațiile. Pentru schimbul acestora între aplicațiile statului, Comisia Europeană recomandă operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate și interconectarea cloudului guvernamental cu infrastructurile sectoriale.
Recomandările includ și extinderea utilizării semnăturilor electronice pentru cetățeni și, în special, pentru întreprinderile mici și mijlocii în procedurile administrative nefiscale. Aceste infrastructuri ar trebui să sprijine digitalizarea unor domenii precum autorizarea afacerilor, administrația fiscală și justiția.
Platforma de interoperabilitate ar permite aplicarea principiului furnizării informațiilor o singură dată: instituțiile să poată schimba între ele datele necesare, astfel încât oamenii să nu fie puși să transmită din nou aceleași informații fiecărui serviciu public.

