Deputatul PNL Ionuţ Stroe a criticat sâmbătă, 27 iunie 2026, reacţia conducerii partidului după demersurile în instanţă privind deciziile Congresului Extraordinar. El a afirmat că apelul la justiţie „nu este sabotaj” şi a acuzat conducerea că „confundă voinţa proprie a lui Bolojan cu litera legii”.
Stroe, unul dintre contestatarii conducerii actuale a PNL, a spus că accesul la justiţie este „definiţia statului de drept” şi este garantat de Constituţie, iar exercitarea drepturilor procesuale prevăzute de lege nu poate fi calificată drept atac la adresa partidului.
PNL a transmis un comunicat în care solicită respectarea dreptului la apărare şi afirmă că, la zece zile de la pronunţare, avocaţii partidului nu au primit acces la dosarul soluţionat de Tribunalul Ilfov şi nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii.
Disputa survine în contextul mai multor acţiuni judiciare înaintate de 16 parlamentari liberali, care solicită, între altele, suspendarea şi anularea unor hotărâri adoptate în legătură cu organizarea Congresului Extraordinar al PNL.
Ce a spus Ionuţ Stroe despre apelul la instanţă
Ionuţ Stroe a declarat că mesajul conducerii PNL nu reprezintă doar un atac la adresa celor cu opinii diferite, ci „un atac la adresa unui principiu fundamental: dreptul fiecărui cetăţean de a se adresa instanţelor de judecată”.
El a insistat că „a te adresa unei instanţe nu este sabotaj” şi că dreptul de acces la justiţie nu poate fi restrâns prin argumente politice interne.
Deputatul a spus că, prin etichetarea contestatarilor drept „puciști”, conducerea partidului transmite ideea că puterea judecătorească „n-ar trebui să existe” sau ar trebui să funcţioneze „după voinţa” celor care conduc partidul, poziţie pe care a calificat‑o drept neliberală şi nedemocratică.
Stroe a mai afirmat că, prin comunicatul conducerii, se exercită o presiune publică „inacceptabilă” asupra magistraţilor care urmează să judece cauzele şi a criticat formulările care descriu demersurile în instanţă ca „încercări de sabotaj”.
Ce a transmis conducerea PNL
Conducerea PNL şi-a exprimat „profunda îngrijorare” faţă de modul de desfăşurare a procedurii în dosarul soluţionat de Tribunalul Ilfov, în urma unei acţiuni introduse de foşti membri ai conducerii partidului.
Documentul afirmă că, „la zece zile de la pronunţare”, avocaţii PNL nu au primit acces la dosar şi nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii, concluzionând că dreptul efectiv la apărare ar fi „grav afectat” şi că lipsa de transparenţă ridică „serioase semne de întrebare” privind respectarea principiilor unui proces echitabil.
Comunicatul reaminteşte că dreptul la apărare, principiul contradictorialităţii şi accesul la actele dosarului sunt garanţii esenţiale într-un stat de drept şi susţine că abaterile de la aceste principii afectează încrederea în actul de justiţie.
Totodată, conducerea partidului acuză că aceiaşi contestatari au introdus noi acţiuni la Tribunalul Bucureşti, solicitând suspendarea şi anularea hotărârilor adoptate de Congresul Extraordinar, ceea ce, în opinia PNL, urmăreşte decredibilizarea partidului şi blocarea deciziilor adoptate democratic de congres.
Cadrul disputei din instanţă şi termenele invocate
Pe 18 iunie 2026, 16 parlamentari liberali au solicitat Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Naţional al PNL din 15 iunie, privind sancţionarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea; instanţa a decis, în aceeaşi zi, suspendarea acestor decizii.
Ca urmare a hotărârii, PNL a anunţat că va ataca decizia în termenul legal şi că îşi va continua activitatea politică pe baza propriilor decizii.
Pe 19 iunie 2026, aceiaşi 16 parlamentari au introdus o nouă acţiune la Tribunalul Ilfov, solicitând suspendarea a două decizii ale BPN din 17 iunie prin care au fost convocate un Consiliu Naţional Extraordinar şi un Congres Extraordinar; termenul pentru judecarea cererii de suspendare a fost stabilit pentru 3 iulie 2026.
Printre parlamentarii care figurează în capătul acţiunilor se regăsesc Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu şi Eduard Tatian Mititelu.
Într-una dintre cereri se solicită, în solidar, daune morale de 250.000 de lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 de lei în total.
