Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi că soluția pe care o consideră fezabilă este formarea unui guvern de tranziție, cu premier și miniștri tehnocrați. „O astfel de formulă poate să ia măsurile necesare pentru anul viitor”, a spus el.
În intervenția sa, Bolojan a făcut diferența între un guvern alcătuit din tehnocrați cu expertiză și o formulă în care, în opinia sa, „unii conduc din spate şi alţii sunt în faţă şi îşi pot asuma răspunderea”. El a criticat astfel varianta unor „proxy tehnocraţi” fără calificare în domeniile pe care le-ar gestiona.
El a enumerat câteva mize imediate pentru un asemenea cabinet: închiderea PNRR, efectuarea unei rectificări bugetare, pregătirea bugetului pentru anul viitor și gestionarea perioadei de iarnă.
Bolojan a afirmat că discuția nu ar trebui purtată în registru de calcul politic și a avertizat că „timpul curge” în defavoarea României.
Formula „guvernului de tranziţie” şi argumentul competenţei
Ilie Bolojan a spus că a propus această soluție „la începutul verii” și că o vede ca pe o formulă de „guvern de armistiţiu”, construit „în principal” pe tehnocrați, cu un premier care să conducă un executiv orientat spre competență.
În același cadru, premierul interimar a susținut că în România există „în fiecare sector” oameni competenți care pot îndeplini obiective administrative și bugetare, indicând în mod explicit închiderea PNRR și pregătirea bugetului pentru anul următor.
El a explicat de ce respinge o variantă în care miniștrii ar fi doar o fațadă: dacă decizia reală se ia în altă parte, iar în față sunt persoane fără expertiză, executivul rămâne cu o asumare formală, fără capacitatea de a conduce efectiv politicile publice.
Contextul politic invocat de Bolojan şi linia PNL
Într-o declarație din luna august, Bolojan a legat discuția despre o nouă formulă de guvernare de relația cu PSD, afirmând că, după ce partidul ar fi constatat nerespectarea înțelegerilor și a programului de guvernare, ar fi dificil de justificat susținerea unui guvern din care ar face parte „acest partid”.
El a menționat două soluții discutate anterior: alternarea unor guverne succesive de centru-dreapta sau centru-stânga, care „nu s-au definitivat”, ori un guvern de tranziție, tehnocrat, menit să asigure măsurile necesare în perioada următoare.
Bolojan a spus că PNL ar putea susține un executiv cu profil tehnocrat cu două condiții: să existe o majoritate parlamentară și să fie menținută direcția de corectare a deficitelor, inclusiv prin controlul cheltuielilor statului.
Ce au anunţat preşedintele şi premierul interimar despre varianta tehnocrată
În luna mai, Bolojan a declarat că, în discuțiile cu președintele Nicușor Dan după moțiunea de cenzură, a fost evocată posibilitatea unui guvern tehnocrat, dar a arătat că este greu ca un premier tehnocrat să poată performa în absența unei răspunderi politice clare, deoarece proiectele guvernamentale pot fi modificate substanțial în Parlament.
El a afirmat că PNL va analiza „serios” o asemenea propunere, în funcție de premier, program și echipa de miniștri, și a precizat că nu ar susține o formulă cu miniștri percepuți drept „surogate” ale PSD‑ului.
Tot în luna mai, Bolojan a spus că, în discuțiile cu șeful statului, „nu s-a discutat despre niciun nume în mod explicit”.
Reacţii şi avertismente despre riscurile unui guvern tehnocrat fără susţinere stabilă
Consultantul politic Cristian Andrei a avertizat că un guvern minoritar sau tehnocrat, lipsit de susținere stabilă, poate deveni vulnerabil la negocieri permanente și la alianțe informale, ceea ce ar estompa granița între putere și opoziție.
Același expert a arătat că fragmentarea parlamentară poate alimenta instabilitatea și poate facilita decizii luate „fără asumare”, subliniind că un astfel de cabinet ar avea nevoie de o majoritate asumată în Parlament pentru a evita blocajele sau schimbările majore în procesul legislativ.
În paralel, Bolojan a invocat în mod repetat presiunea calendarului administrativ și bugetar, insistând că ieșirea din interimat și deblocarea deciziilor sunt urgente.