Ilie Bolojan a reluat, în declarații recente, ideea că Partidul Național Liberal nu poate derula, în același timp, o reformă internă amplă și actul de guvernare, argumentând că energia politică este consumată în principal de responsabilitățile executivului. În același registru, liderul PNL a folosit ca reper episodul Congresului din 25 septembrie 2021, când PNL și-a schimbat conducerea în timp ce se afla la guvernare, spunând că acel conflict intern a costat partidul și a afectat capacitatea de a livra rezultate.
Mesajul vine pe fondul unei discuții mai largi despre credibilitatea PNL, despre așteptările electoratului privind reformele și despre direcția de construcție politică a unei drepte reformiste, cu un orizont de timp legat de alegerile parlamentare din 2028.
În același timp, Bolojan a formulat și o critică directă la adresa formulelor de coaliție pe care le consideră nefuncționale, susținând că, în anumite condiții, „mai bine opoziție” decât o majoritate „stabilă, dar care nu face nimic”.
De ce spune Bolojan că reforma internă nu merge în paralel cu guvernarea
Întrebat despre dezamăgirea unor alegători legată de lipsa reformelor în PNL și despre discuțiile privind un „pol de dreapta”, Ilie Bolojan a susținut că cele două obiective – guvernarea și reforma internă – sunt greu de realizat simultan. În formularea sa, guvernarea „îți ia toată energia, de dimineața până seara”, iar o reorganizare internă serioasă, cu alegeri în partid și schimbări de structură, devine aproape imposibilă în paralel.
Ca exemplu, Bolojan a invocat Congresul PNL din septembrie 2021, pe care l-a descris drept un „festival al democrației”, afirmând că PNL a generat atunci un conflict între premierul în funcție și președintele partidului. În logica lui, perioada respectivă a deturnat atenția de la guvernare către confruntări interne și a afectat capacitatea partidului de a se concentra pe „problemele României”.
În aceeași cheie, liderul liberal a spus că, în loc ca energia să fie consumată pentru actul de guvernare, aceasta a fost direcționată către „măcelurile din partid”, în timp ce conducerea se deplasa în țară, la organizațiile județene, pentru campania internă.
Critica alianțelor mari și decizia privind coalițiile cu PSD
Într-un alt set de declarații, Bolojan a afirmat că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care nu funcționează și în care partenerii nu respectă înțelegerile, nu își asumă răspunderea și ajung să blocheze guvernarea. În acest context, el a afirmat că, decât o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic”, „mai bine opoziție”.
Tot el a spus că PNL a luat decizia „să nu mai facă coaliții cu PSD”, motivând-o prin pierderea „totală” a încrederii în Partidul Social Democrat. Bolojan a legat, de asemenea, apariția unui vot anti-sistem de experiența „coalițiilor mari” care, în opinia lui, „n-au livrat”, ci s-au concentrat pe ocuparea de funcții, fără reforme.
În același cadru, Bolojan a vorbit și despre criza bugetară, afirmând că aceasta nu a apărut din cauze externe, ci din faptul că s-a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”, într-o manieră pe care a numit-o „iresponsabilă”.
Miza credibilității și orizontul 2028
Într-un mesaj legat de viitorul partidului, Bolojan a susținut că PNL are nevoie de oameni „cu credibilitate” și a afirmat că, în anii în care PNL a fost într-o formulă de guvernare pe care el a descris-o drept „anexare” la PSD, partidul s-a „îmbâcsit” de oameni care s-au discreditat. În aceeași intervenție, el a spus că, în anii următori, „vor fi mult mai mulți oameni cu credibilitate în PNL”.
Într-o apariție separată, Bolojan a vorbit despre reconstruirea PNL și despre obiectivul ca partidul să vină „în 2028” cu un program de modernizare, subliniind dificultatea de a face „politici dificile” cu o pondere mică în Parlament. În această abordare, el a invocat nevoia unei structuri parlamentare mai mari pentru a putea pune în practică proiecte de țară.
În același context, Bolojan a spus că PNL are o colaborare parlamentară cu formațiunile alături de care a fost la guvernare și că există „negocieri în permanență” cu USR pentru corelarea pozițiilor, în timp ce se lucrează la o formulă de colaborare.
Reformă, presiuni și limitările schimbării rapide
Într-o discuție despre politicile fiscale și reducerea deficitului, Bolojan a susținut că ordinea măsurilor luate de guvern nu a fost una „ideală”, ci impusă de „realitate” și de presiuni legate de angajamentele de corectare a deficitului. El a spus că trebuia prezentat un pachet de măsuri până la jumătatea lunii iulie, altfel exista riscul suspendării fondurilor europene.
Tot atunci, Bolojan a afirmat că, în mod normal, ar fi preferat să înceapă cu reducerea cheltuielilor și abia apoi, dacă nu se poate echilibra bugetul, cu creșteri de taxe. Pe tema reformei administrative, a susținut că schimbarea nu se rezumă la înlocuirea unor persoane, ci la schimbarea „sistemelor”, care nu pot fi transformate ușor și rapid.
În același registru, el a indicat transparența și stabilirea de reguli clare privind cheltuirea banilor publici drept elemente necesare pentru a schimba un sistem și a oferit ca exemplu limitarea accesului la fonduri pentru administrațiile neperformante, cu precizarea că „economiile nu se văd de pe o zi pe alta”.
Reacții și contrapunct despre formula de guvernare
Într-o intervenție de opinie, Alina Mungiu-Pippidi a susținut că România are nevoie de „o majoritate stabilă” care să asigure stabilitate și să înceapă un proces de reclădire a siguranței naționale, bazat pe realism. În aceeași opinie, ea a spus că ideea că un guvern minoritar ar putea face mai mult decât unul majoritar este „absurdă” și a subliniat importanța majorității parlamentare.
Tot acolo, Mungiu-Pippidi a afirmat că „Bolojan merită mulțumiri” pentru ce a făcut „în condiții grele” și a invocat, ca exemplu de colaborare politică, faptul că tăierea pensiilor speciale la magistrați a fost posibilă deoarece, „până la urmă, PSD a colaborat”.
„Vor fi mult mai mulți oameni cu credibilitate în PNL în anii următori; vă asigur de asta”, a spus Bolojan.
