Sorin Grindeanu a declarat luni, la Palatul Parlamentului, că termenele pentru finalizarea, adoptarea şi promulgarea legii salarizării unitare sunt „aproape imposibil de îndeplinit” în următoarele zile, deoarece Guvernul nu dispune încă de o formă agreată a proiectului.
În aceeaşi intervenţie, preşedintele PSD a semnalat un blocaj între mai multe ministere, precizând că nu există un punct de vedere comun între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei.
Subiectul are o greutate politică ridicată prin legătura cu angajamentele asumate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde adoptarea unei noi reguli a salarizării este tratată ca o etapă esenţială, cu termene instituţionale stabilite anterior.
Grindeanu a subliniat, totodată, că România are nevoie de o lege a salarizării „dezbătută”, discutată cu partenerii sociali şi construită pe criterii de echitate.
De ce spune Grindeanu că termenele nu mai pot fi respectate
Prezentând motivele presiunii asupra calendarului, Grindeanu a arătat că lipsa unei versiuni finale a proiectului împiedică transmiterea acestuia pentru adoptare şi promulgare în intervalul scurt disponibil.
„Înţeleg că încă nu există un punct de vedere comun între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei. Şedinţa la care a participat şi Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie, astfel încât nu pot să vă spun astăzi, acum, la această oră, că avem o formă a acestei legi”, a afirmat Grindeanu.
El a descris succesiunea de paşi procedurali pe care o consideră dificil de comprimat: adoptarea în Senat, perioada de 24-48 de ore în care pot apărea contestaţii la Curtea Constituţională şi, ulterior, promulgarea actului normativ.
„Mi se pare foarte greu, dacă nu spre imposibil, ca acum să mai putem să venim până mâine, până poimâine, cu o formă a legii (...) Sunt nişte termene aproape imposibil de îndeplinit”, a declarat preşedintele PSD.
Blocajul dintre ministere şi condiţia unei forme agreate în Guvern
Grindeanu a reiterat că, înainte ca proiectul să fie supus dezbaterii parlamentare, este necesar ca Executivul să cadă de acord asupra unei versiuni comune, subliniind că, în prezent, Guvernul nu are o formă agreată.
El a precizat că discuţiile purtate la nivelul echipelor nu au dus la un rezultat unanim între cele trei ministere menţionate şi a atras atenţia că Ministerul Finanţelor trebuie să identifice resursele bugetare necesare implementării noii legi.
Grindeanu a făcut, de asemenea, trimitere la o întâlnire programată „mâine, la ora 11:00” cu „preşedinţii”, în contextul negocierilor politice privind proiectul.
Pe aceeaşi linie, liderul PSD a reiterat necesitatea ca legea să fie discutată cu partenerii sociali şi să urmărească criterii de echitate în relaţia cu angajaţii din sectorul public.
Angajamentul politic asumat la Cotroceni şi reperele din PNRR
Pe 22 mai 2026, Administraţia Prezidenţială a anunţat semnarea unui acord politic între PSD, PNL, USR şi UDMR prin care formaţiunile s-au angajat să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul sesiunii parlamentare.
Acordul semnat la Cotroceni a pus legea salarizării în rândul etapelor esenţiale aferente PNRR şi a fixat ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.
Documentul a inclus şi repere financiare şi normative: nicio scădere a venitului total pentru angajaţii din sectorul public ca efect al noii legi, o limită de creştere a cheltuielilor totale cu salariile în 2027 faţă de 2026 de cel mult 8 miliarde de lei şi intrarea în vigoare integrală a legii la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată.
De asemenea, acordul menţionează că Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu categoriile vizate.
Ce s-a discutat despre miza financiară şi întâlnirea cu preşedintele
În declaraţiile de la Parlament, Grindeanu a legat presiunea termenelor şi riscul procedural de posibila pierdere a unor fonduri, făcând referire la suma de „770 de milioane” în contextul unei alte legi care aproape a fost respinsă.
Totodată, liderii partidelor urmau să discute marţi, în format online, cu preşedintele Nicuşor Dan, după o nouă întâlnire a echipelor tehnice la Palatul Cotroceni care nu s-a încheiat cu o concluzie.
Discuţiile politice şi tehnice au pus în evidenţă un dezacord între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor privind nivelul şi calendarul majorărilor salariale în sistemul bugetar.
În relatarea discuţiilor, a fost menţionată aprecierea că şansele ca proiectul să fie depus la Parlament până la 31 august erau „extrem de mici, spre zero”.
Repere şi elemente semnalate în discuţiile politice
Declaraţiile liderilor politici şi întâlnirile tehnice consemnate au pus accent pe necesitatea dialogului între partenerii sociali, pe validarea unei forme agreate de Guvern şi pe condiţionarea adoptării de identificarea resurselor bugetare necesare.
În acelaşi context, acordul semnat la Cotroceni menţionează rolul Ministerului Muncii în publicarea proiectului şi organizarea consultărilor cu categoriile vizate, iar dezbaterile tehnice au vizat impactul financiar şi elemente ale structurii salariale care trebuie armonizate înainte de a ajunge în Parlament.