Grindeanu îl atacă pe Ilie Bolojan pe tema economiei: „Bolojan și gașca useristă au dezvoltat o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD”

De4 min de citit

Sorin Grindeanu l-a atacat public pe premierul Ilie Bolojan, punând evoluția economiei din primul semestru al anului 2026 pe seama actualei guvernări și a poziționării României în Uniunea Europeană, invocând datele publicate de INS și Eurostat.

Într-o postare pe Facebook, liderul PSD a susținut că Executivul ar încerca să transfere responsabilitatea pentru problemele economice către social-democrați și a folosit o formulare jignitoare la adresa premierului și a reprezentanților USR.

Grindeanu a invocat, atribuindu-le datelor oficiale, o scădere a PIB-ului real de 1,6% pe seria ajustată sezonier și o scădere de 0,8% pe seria brută în primul semestru din 2026.

Tot el a afirmat că bugetul ar fi fost construit pe o ipoteză de creștere economică de +1% și că, după șase luni, rezultatul ar fi de -0,8%.

Atacul lui Grindeanu și acuzațiile despre economie

În mesajul public, Sorin Grindeanu a scris: „Este clar. Bolojan și gașca useristă au dezvoltat o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD”.

Liderul PSD a acuzat guvernarea: „Ați spoliat românii, ați prăbușit economia și ați sufocat firmele. Opriți-vă! Terminați în a mai mesteca lozinci stupide cu PSD dimineața, la prânz și seara”.

Grindeanu a susținut că datele INS și Eurostat ar arăta „două trimestre de cădere economică și două de stagnare”.

El a legat scăderea economică de presiunea asupra veniturilor bugetare și i-a adresat premierului o replică dură: „Îți lipsesc aproape 40 DE MILIARDE, Ilie! Mai crești niște taxe?! Vindem niște acțiuni la companii strategice?! Mai stingem lumina prin casele românilor, cum facem?!”

Poziționarea în UE și tema energiei

Grindeanu a afirmat că România ar fi trecut „de la a doua creștere economică din UE” la „penultimul loc” și a mai susținut că „doar România și Irlanda au scădere economică din toată Uniunea Europeană”.

În același mesaj, liderul PSD a criticat politica energetică a Guvernului și a scris: „Plătim 500 de euro pe MWh la bulgari și voi încă o țineți lângă cu PSD?!”

El a amintit perioada în care PNL a deținut portofoliul Energiei: „După ce voi de la PNL ați avut 90 de luni Ministerul Energiei și PSD doar 10 luni?!”

Grindeanu l-a atacat și pe ministrul Economiei, Radu Miruță, făcând referire la implicarea sa în discuțiile legate de situația de pe Dunăre.

Replica lui Bolojan și miza PNRR

Într-o intervenție televizată, Ilie Bolojan a avertizat că România are de încasat 3 miliarde de euro până la finalul lunii august din PNRR, condiționat de adoptarea în Parlament a unui pachet legislativ legat de angajamente asumate.

Bolojan a calificat declarațiile lui Grindeanu drept problematice pentru România: „Declarațiile, oricum ai spune, nu sunt în regulă pentru România, pentru că șantajezi, practic.”

În același context politic, Grindeanu a subliniat că PSD este „în opoziție” și a afirmat că nu consideră responsabilitatea partidului de a „salva situația”, acuzând PNL și USR de blocaj în Parlament.

De asemenea, Grindeanu a anunțat că PSD nu va vota legea ANI și proiectul privind competențele Agenției Naționale de Integritate, exprimând critici la adresa modificărilor propuse.

Contextul mai larg invocat în discuția despre recesiune

În februarie 2026, pe fondul datelor INS, România a fost descrisă ca fiind în „recesiune tehnică”, în urma a două trimestre consecutive de scădere economică, conform definiției uzuale a termenului.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a caracterizat situația drept una de „stagflație”, adică stagnare economică în condiții de inflație ridicată, și a subliniat necesitatea corectării deficitului prin reducerea cheltuielilor publice.

Consultantul Adrian Negrescu a apreciat că România traversează o recesiune tehnică prelungită și a atras atenția asupra presiunii resimțite de populație prin facturi la energie, creșteri de prețuri și povara fiscală.

Tot în februarie 2026, Ilie Bolojan a descris „recesiunea tehnică temporară” drept un cost anticipat al tranziției către un model economic axat pe investiții, productivitate, exporturi și disciplină bugetară, și a pledat pentru măsuri care să consolideze pe termen lung economia.