Sari la conținut

Gorghiu refuză să retragă procesele, după ce Bolojan a cerut retragerea lor sau ieșirea din grupurile PNL

Gorghiu refuză să retragă procesele, după ce Bolojan a cerut retragerea lor sau ieșirea din grupurile PNL
Sursa: Social media
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Deputata Alina Gorghiu a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, că nu își va retrage acțiunile în instanță pentru a rămâne în grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL). Răspunsul vine după ce președintele partidului, Ilie Bolojan, le-a prezentat contestatarilor două variante: retragerea proceselor sau încetarea apartenenței la grupurile parlamentare liberale.

Într-o declarație transmisă News.ro, Gorghiu a spus că se consideră „victima unui șantaj” și i-a cerut lui Bolojan să reanalizeze decizia. Liderul PNL a justificat condiția prin nevoia ca voturile parlamentarilor să respecte pozițiile politice stabilite în partid.

Biroul Politic Național (BPN) al PNL hotărâse duminică, 8 noiembrie, să le acorde contestatarilor zece zile pentru retragerea contestațiilor. În declarațiile de luni, după întâlnirea cu grupurile parlamentare, Bolojan a spus că liderii acestora au primit mandatul de a-i îndepărta pe cei care își mențin procesele.

Bolojan leagă apartenența la grup de respectarea deciziilor de vot

Președintele PNL a invocat coerența votului la Camera Deputaților și Senat, precum și identitatea politică a partidului. În explicația sa, o poziție adoptată într-o problemă strategică trebuie să se regăsească în voturile reprezentanților formațiunii. A dat ca exemple dezvoltarea unei comunități, proiectele de investiții și alegerile, extinzând argumentul și la grupurile de consilieri locali și județeni.

Întrebat despre liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, Bolojan s-a referit la cei care contestă dreptul partidului de a formula recomandări de vot în probleme importante. El a susținut că respectarea unei decizii comune ține de respectul față de colegi și că parlamentarii care aleg altă poziție pot face politică în afara grupului.

„Deci fiecare poate să voteze așa cum dorește, dar nu din interiorul grupului politic respectiv. Aceasta a fost decizia”, a declarat Bolojan.

Ieșirea dintr-un grup parlamentar nu este o cauză de încetare a mandatului de deputat sau senator. Articolul 70 din Constituție prevede că mandatul încetează la întrunirea legală a Camerelor nou alese ori prin demisie, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitate sau deces.

Gorghiu invocă dreptul de a merge în instanță

Alina Gorghiu a respins condiționarea apartenenței la grup de abandonarea litigiilor. Ea a invocat articolul 21 din Constituție, privind accesul liber la justiție, și a subliniat că are acest drept ca cetățean, fără să îi fie acordat de președintele PNL sau de Biroul Politic Național.

Deputata i-a cerut lui Bolojan să consulte specialiști și să renunțe la presiunea asupra celor care au dat partidul în judecată. Ea a calificat decizia drept ilegală și a acuzat conducerea de șantaj și intimidare.

Gorghiu a amintit cei 27 de ani petrecuți în PNL și faptul că a condus partidul. A spus că nu le-a cerut colegilor să renunțe la procese pentru a putea rămâne în partid sau în grupul parlamentar, inclusiv atunci când a avut dispute politice cu ei.

Și-a legat refuzul și de pozițiile sale publice în apărarea victimelor presate să își retragă plângerile: nu le-ar mai putea cere altora să își apere drepturile dacă ar renunța la propriile demersuri. „Îmi voi apăra aceste drepturi în justiție până la capăt”, a anunțat ea.

Ce contestau reclamanții și de unde provin cele patru milioane de lei

Într-o relatare din 19 iunie, bazată pe surse liberale, News.ro descria demersurile pentru suspendarea urgentă a două decizii BPN din 17 iunie. Acestea priveau convocarea Consiliului Național și a Congresului extraordinar al PNL.

Contestatarii susțineau că nu fuseseră respectate competențele și termenele din statutul partidului. Ei reclamau comprimarea procedurilor de organizare și folosirea votului deschis pentru decizii referitoare la persoane, în locul celui secret. În argumentația lor, modificările urmăreau eliminarea membrilor și aleșilor cu opinii divergente.

Potrivit aceleiași relatări, demersurile includeau o cerere de daune morale împotriva PNL și a președintelui partidului. Reclamanții solicitau obligarea lor, în solidar, la plata a 250.000 de lei pentru fiecare reclamant, în total patru milioane de lei. Suma reprezenta despăgubirile cerute prin acțiunea în instanță.

Etichete
Semnalează o greșeală