Președintele USR, Dominic Fritz, a numit marți seară, 27 octombrie 2026, la TVR 1, organizarea audierii lui Ilie Bolojan la DNA Iași „un soi de spectacol politic”. El a susținut că Bolojan, chemat ca martor, putea răspunde întrebărilor procurorilor la București, fără anunțarea presei.
„Puteau, bine mersi, să vină şi la Bucureşti, să-i pună nişte întrebări acolo, să nu anunţe presa şi aşa mai departe”, a spus Fritz.
Liderul USR a contestat astfel deplasarea și ceea ce descrie drept publicitatea făcută în avans audierii unui șef de guvern care avea calitatea de martor. În aprecierea sa, această abordare „miroase a justiţie politică”.
Fritz cere dosare mari de corupție
Fritz și-a început critica printr-o întrebare: rămâne de văzut dacă justiția din România își folosește puterile împotriva adversarilor politici. A spus că așteaptă „nişte dosare reale şi mari de corupţie”, în timp ce unele cercetări i se par „dosare ridicole, care par să apară în momente interesante”. Audierea lui Bolojan a fost exemplul invocat în sprijinul acestei suspiciuni.
El a indicat evaziunea fiscală de amploare și bunurile de lux afișate de unii politicieni drept motive pentru care ar trebui investigate cazuri importante. A descris ceea ce consideră o perioadă de liniște în asemenea anchete ca fiind îngrijorător și s-a întrebat dacă anumite persoane sau grupări beneficiază de protecție.
Ce privea audierea lui Bolojan
Audierea contestată de Fritz avusese loc la 2 octombrie, cu peste trei săptămâni înaintea intervenției televizate. Bolojan a fost audiat ca martor la Direcția Națională Anticorupție (DNA), serviciul teritorial Iași. Potrivit explicației transmise atunci de Guvern, întrebările priveau împrejurările audienței acordate omului de afaceri Fănel Bogos la Palatul Victoria, la 23 septembrie 2025.
Executivul a precizat la finalul audierii că Bolojan oferise toate explicațiile solicitate, pe care le comunicase și public când fusese întrebat despre întâlnire.
Între audiere și declarațiile lui Fritz, o componentă a cauzei a ajuns în instanță. Potrivit comunicatului DNA din 21 octombrie, procurorii i-au trimis în judecată la Curtea de Apel București pe Mihai Barbu, fost lider al PNL Vaslui, Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, și Fănel Bogos.
Procurorii susțin că, în perioada februarie–noiembrie 2025, Bogos ar fi urmărit obținerea unor despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui. Cererea urma unui focar de salmoneloză din septembrie 2024, iar plata fusese refuzată în contextul unor nereguli sanitar-veterinare, potrivit DNA.
În acest scop, Barbu și-ar fi folosit influența politică pentru a intermedia întâlniri cu oficiali și ar fi exercitat presiuni pentru schimbarea conducerii instituției. Trăilă este acuzată că l-ar fi ajutat în aceste demersuri, în perioada 3–4 noiembrie 2025, când ocupa funcția de secretar general adjunct al Guvernului. Persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție. Cercetările pentru alte presupuse fapte din cauza mai largă continuă.
Colterm: disputa privind banii pentru termoficare
În intervenția de la TVR 1, Fritz s-a referit și la informațiile apărute pe surse despre cercetări privind finanțarea Colterm, compania de termoficare a Timișoarei. „Eu, până în ziua de astăzi, nu ştiu nimic. De ce apare aşa ceva pe surse?”, a spus el.
Subiectul fusese abordat de Fritz și într-o postare pe Facebook din 14 octombrie. Atunci afirmase că ar fi vorba despre un posibil dosar privind funcționari ai Primăriei Timișoara și o dispută contabilă din perioada în care conducea administrația locală. Precizase că nu avea nicio calitate în dosar și nu primise o informare despre el, dar că știa situația administrativă și presupunea la ce se refereau cercetările.
Potrivit explicației sale, disputa privea încadrarea banilor primiți de la Guvern în iarna 2021–2022 și virați apoi către Colterm pentru termoficare. Fritz susținea că Ministerul Finanțelor indicase în scris folosirea contului de subvenții, în cadrul contractului prin care compania presta serviciul pentru oraș. Colterm ar fi dorit, în schimb, un transfer suplimentar, în afara acelui contract.
Fritz a negat că cineva și-ar fi însușit bani și a susținut că asemenea cercetări îi pot descuraja pe funcționari să rezolve probleme administrative. „Funcţionarii mai bine lasă lucruri nerezolvate în loc să rişte să vină cineva după 5 ani să le facă un dosar”, afirma el la 14 octombrie.