Dominic Fritz, președintele Uniunii Salvați România (USR), a confirmat joi, 19 noiembrie 2026, la Buzău, că partidul lucrează cu Partidul Național Liberal (PNL) la pregătirea unei alianțe electorale pentru parlamentarele din 2028. Obiectivul declarat este obținerea unei majorități care să susțină un guvern de dreapta, fără Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
„Lucrăm spre o colaborare inclusiv o alianță electorală între USR și PNL”, a spus Fritz în timpul vizitei la organizația locală. El consideră că niciuna dintre cele două formațiuni nu poate mobiliza singură suficient sprijin pentru alternativa politică propusă.
Declarația urmează intervenției președintelui PNL, Ilie Bolojan, care vorbise marți, 17 noiembrie, la Digi24, despre posibilitatea unei alianțe și a participării pe liste comune la alegeri. Fritz a confirmat că cele două partide lucrează în această direcție.
Argumentul lui Fritz: separat, partidele nu au suficientă forță electorală
Liderul USR leagă apropierea de liberali de capacitatea de a obține sprijinul parlamentar necesar învestirii unui guvern. În evaluarea sa, oferta pentru alegători trebuie să fie atât credibilă, cât și suficient de puternică pentru a permite guvernarea fără PSD și AUR.
„Suntem conștienți că singuri, USR singuri sau PNL singuri, nu vom putea să dezvoltăm tracțiunea necesară pentru a oferi această alternativă”, a declarat Fritz.
El a recunoscut că USR și PNL sunt partide diferite, dar a susținut că le unește acum obiectivul unei guvernări care să respecte cetățenii și să le îmbunătățească viața. În jurul acestui obiectiv spune că vrea să construiască un „pol reformist”.
Invitația include și forțele civice
Fritz a extins invitația dincolo de cele două formațiuni, către forțele politice și civice care împărtășesc direcția propusă. Astfel, construcția pe care o descrie este deschisă și participării din afara partidelor.
La Buzău, unde s-a întâlnit cu membri USR, simpatizanți și cetățeni, liderul partidului a încurajat implicarea locală. El a contestat ideea că reputația de „județ roșu”, asociat cu PSD, ar trebui să îi descurajeze pe cei care vor o schimbare politică. Vizita era, a explicat Fritz, și o încurajare pentru oamenii care cred că județul poate avea un alt viitor.
Rivalitățile locale complică apropierea
Cu câteva zile înainte, vicepreședintele USR Radu Miruță descria diferențele dintre organizațiile celor două partide. Într-un interviu pentru HotNews publicat la 15 noiembrie, el spunea că fiecare formațiune își face separat analiza unei posibile colaborări electorale, deși exista deja coordonare parlamentară.
Partidele trebuiau să stabilească ce au în comun, cât de mari sunt diferențele și care sunt „compromisurile pe care le putem face fără să fie compromițătoare”. În unele localități, echipele PNL și USR fuseseră adversare electorale, iar relațiile rămăseseră marcate de animozități, unele justificate în aprecierea lui Miruță.
„Sunt zone în care probabil nu se va putea închide vreo astfel de alianță. Sunt zone în care se mai pot purta discuții, sunt zone în care lucrurile funcționează natural.”
La momentul interviului, Miruță spunea că nu exista o decizie luată și promitea consultarea membrilor USR, a conducerilor județene și a consilierilor locali. Apropierea de liberali nu urma să fie impusă organizațiilor, iar analizele separate ale celor două partide puteau duce la concluzii diferite.
Miruță excludea însă fuziunea cu PNL și susținea că partidele își pot uni forțele păstrându-și diferențele. Ca exemplu al pozițiilor divergente, invoca votul asupra guvernului: USR se opusese învestirii, iar PNL o susținuse.


