Consilierul prezidențial Eugen Tomac a afirmat, într-o intervenție în direct, că președintele Nicușor Dan va continua să caute o soluție politică împreună cu partidele pe care le-a descris drept prooccidentale. El a subliniat că „atâta timp cât AUR pune sub semnul întrebării apartenența noastră la NATO și dorește abandonarea Republicii Moldova”, dialogul cu formațiunile prooccidentale rămâne calea pentru găsirea unui compromis.
În același context, Tomac a susținut că partidele au ajuns să își „autoimpună niște limite” pe care nu doresc să le depășească „din rațiuni mai mult politicianiste decât de interes politic”.
Declarațiile au venit pe fondul discuțiilor despre formule de majoritate și despre ceea ce a fost prezentat drept „scenariul lui Grindeanu”, o propunere de majoritate în care AUR nu ar fi invitat „cel puțin nu în acest moment”.
Tomac a plasat miza imediată în zona funcționării statului, arătând că un guvern interimar are limitări operaționale: „un guvern interimar nu poate face rectificări bugetare, nu poate adopta o ordonanță”, ceea ce afectează capacitatea de administrare în condițiile pe care le-a numit „blocaj”.
De ce spune Tomac că președintele insistă pe partidele prooccidentale
Eugen Tomac a argumentat că dialogul trebuie să rămână între formațiunile care nu pun sub semnul întrebării apartenența României la Uniunea Europeană și atașamentul față de NATO, chiar dacă între ele există poziții „diametral opuse” pe subiecte importante.
El a legat această abordare de necesitatea implementării reformelor asumate prin PNRR și de riscul ca prelungirea crizei să afecteze accesarea fondurilor europene.
Tomac a mai spus că speră ca liderii politici să ajungă la o soluție de compromis și să ofere țării „un guvern cu puteri depline”, depășind, după posibilități, „discursul uneori extrem de dur”.
„O problemă de funcționalitate” și presiunea crizei prelungite
În aceeași intervenție, consilierul prezidențial a descris prelungirea crizei drept un factor care „ne afectează pe toți” și care pune în discuție fondurile pe care România le poate primi.
El a invocat explicit limitările unui executiv interimar, insistând că incapacitatea de a face rectificări bugetare sau de a adopta ordonanțe ar amplifica dificultățile de administrare într-un moment pe care l-a caracterizat drept „blocaj”.
Tot aici, Tomac a introdus nuanța care a dat și titlul intervenției sale: „Nemulțumirile partidelor sunt justificate până la un punct”, însă, în opinia sa, urgențele ar trebui să împingă partidele către flexibilitate și compromis.
„Partidele și-au autoimpus niște limite” și apelul la flexibilitate
Tomac a spus că partidele au ajuns să își impună singure limite pe care nu vor să le depășească „din rațiuni mai mult politicianiste decât de interes politic”.
Întrebat cine procedează astfel, el a răspuns în termeni generali, afirmând că „există partide care au o abordare mai reținută, există partide care mențin tensiunea foarte sus”, și a insistat că blocajul ar putea fi depășit doar dacă liderii dau dovadă de „mai multă flexibilitate”.
În același registru, Tomac a arătat că, dacă liderii discută și au formulat scenarii pe care sunt dispuse să le negocieze, o soluție de compromis ar putea fi asumată politic.
Cum a comentat „scenariul lui Grindeanu” și desemnarea premierului
În intervenție, „scenariul lui Grindeanu” a fost prezentat ca o formulă de majoritate în care AUR nu ar fi invitat „cel puțin nu în acest moment”, motivată prin incompatibilități ideologice cu parlamentari AUR.
Invitat să comenteze dacă Sorin Grindeanu ar putea fi desemnat din nou premier și dacă este posibilă o guvernare PSD–AUR, Tomac a răspuns că președintele „va desemna persoana potrivită și capabilă să genereze o majoritate” care să treacă un guvern cu puteri depline prin Parlament.
Referitor la posibilitatea unei formule PSD–AUR, el a reluat argumentul legat de pozițiile atribuite AUR în raport cu NATO, Republica Moldova și războiul din Ucraina, afirmând că aceste chestiuni „nu pot fi trecute cu vederea” și că președintele va insista în dialogul cu partidele prooccidentale pentru o soluție de compromis și învestirea unui nou guvern.
Contextul mai larg al negocierilor pentru guvernare
Într-un mesaj, Eugen Tomac a respins un „zvon” potrivit căruia ar intenționa să își depună mandatul de premier desemnat și a afirmat că își va duce procedura până la votul Parlamentului, precizând că mandatul primit de la președintele Nicușor Dan este „să formez Guvernul”.
Mesajul a fost transmis la finalul celei de-a doua zile de discuții cu partidele, iar Tomac a declarat că rămâne încrezător că va obține votul de învestitură.
Președintele Nicușor Dan a explicat, într-o declarație de la Bruxelles, că „a existat o încercare cu dl Tomac”, iar ulterior a propus „varianta” Adrian Veștea, pe care a descris-o drept cea cu cele mai mari șanse de a trece în Parlament, în baza a două criterii: menținerea direcției prooccidentale și evitarea unei căderi economice bruște.
În paralel cu nominalizările și consultările de la Cotroceni, au apărut discuții directe între membrii guvernului desemnat și parlamentari AUR pentru obținerea voturilor necesare învestirii, în timp ce președintele a reafirmat păstrarea unei linii care să mențină caracterul prooccidental al viitorului Executiv.