Eugen Tomac a declarat miercuri, 17 iunie 2026, într-o intervenție televizată, că la consultările politice de la Palatul Cotroceni PNL și PSD au manifestat deschidere pentru varianta unui guvern tehnocrat. El a descris contextul drept „un moment extrem de tensionat și plin de evoluții“ și a legat nevoia de consens de proiecte precum PNRR, aderarea la OCDE și atragerea fondurilor SAFE.
Tomac a spus că a participat la consultări „și înainte de moțiune și după moțiune“, în calitate de consilier al președintelui Nicușor Dan. În această cheie, a afirmat că soluția pe care PNL și PSD „nu au refuzat-o“ a fost „aceea de a încerca să formăm un guvern de tehnocrați“.
Ieșirea publică a venit după revocarea desemnării sale pentru funcția de prim-ministru, consemnată prin Decretul nr. 327 din 14 iunie 2026, emis de președintele Nicușor-Daniel Dan, care menționează renunțarea lui Eugen Tomac la mandatul încredințat de președinte.
Ce a spus Eugen Tomac despre consultări și opțiunea guvernului tehnocrat
În declarațiile sale, Eugen Tomac a afirmat că, imediat după moțiune, președintele României a consultat partidele politice „pentru a căuta o soluție rezonabilă“ și pentru a pune la aceeași masă formațiunile din fosta coaliție.
Tomac a indicat o diferențiere între pozițiile partidelor: UDMR ar fi avut rezerve „din prima clipă“ față de un guvern tehnocrat și și-ar fi menținut linia, iar la USR „opiniile au fost împărțite“. În același timp, el a susținut că PNL și PSD au fost „singurele partide“ care au manifestat deschidere pentru această formulă.
El a legat formula tehnocrată de ideea unui acord politic mai larg pentru priorități pe care le-a enumerat explicit: PNRR, aderarea la OCDE și atragerea fondurilor SAFE. Totodată, Tomac a argumentat că, într-un context de criză și „cu război la graniță“, este esențial un guvern care să inspire credibilitate și să păstreze direcția țării.
Detalii despre formula discutată și nume invocate
Eugen Tomac a descris o variantă în care nu doar miniștrii ar fi fost „în afara arcului politic parlamentar al fostei coaliții“, ci și secretarii de stat și prefecții. El a adăugat că, în discuțiile cu colegi din PNL și cu „domnul președinte Bolojan“, a transmis că este dispus să înlocuiască „orice nume care ridică semne de întrebare“.
Referitor la componența cabinetului, Tomac a afirmat că i-a propus lui Ciprian Ciucu să vină „în locul domnului Ioana“ la Ministerul Dezvoltării, invocând experiența acestuia. A spus că, dacă Ciucu ar fi refuzat, dar ar fi propus un alt coleg în care are încredere, ar fi tratat propunerea „cu foarte multă seriozitate“.
Tomac a adăugat că miza a fost găsirea „consensului necesar“ pentru depășirea crizei, oferind partidelor timp pentru a veni ulterior cu „altă opțiune politică“.
Contextul oficial al desemnării și al retragerii
Pe 7 iunie 2026, Eugen Tomac, în calitate de premier desemnat, anunța că începe consultările cu partidele parlamentare pentru obținerea sprijinului necesar validării în Parlament a guvernului pe care urma să-l propună. Programul transmis atunci includea întâlniri cu PNL, USR și PSD, desfășurate la sediile formațiunilor, cu declarații de presă după fiecare rundă.
Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru solicită în termen de 10 zile de la desemnare votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei guvernului.
Revocarea desemnării a fost consemnată prin Decretul nr. 327 din 14 iunie 2026, semnat de președintele Nicușor-Daniel Dan, care revocă Decretul nr. 316/2026 și invocă renunțarea lui Eugen Tomac la mandat.
Mesaje publice anterioare în negocierile politice
Pe 11 iunie 2026, Eugen Tomac declara că respectă decizia politică a PNL, dar considera nejustificate criticile la adresa formulei de guvernare pe care o propune. În același mesaj, el a cerut „luciditate, responsabilitate și încredere“.
Tomac a susținut că „guvernele PNL au funcționat cu voturile PSD“ și a insistat că miza este ieșirea din blocaj și formarea unei majorități capabile să asigure stabilitate guvernamentală. El a precizat că rămâne hotărât „să merg înainte, cu dialog și deschidere“.
