Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a propus vineri, 2 octombrie 2026, teste de limbă și de cunoștințe de bază despre societatea românească pentru muncitorii din afara Uniunii Europene. La o dezbatere organizată la București de Partidul Popular European (PPE), edilul a spus că acești lucrători sunt bineveniți, dar a cerut reguli de integrare, invocând dificultăți pe care afirmă că le observă în orașul său.
Boc a răspuns unei întrebări despre pregătirea comunităților europene de a integra muncitorii non-UE, astfel încât să nu devină doar o poartă de acces către Europa. Discuția s-a desfășurat în engleză, la o dezbatere despre viitorul regiunilor și modernizarea politicii de coeziune, prin care UE sprijină reducerea diferențelor de dezvoltare. PPE este familia politică europeană din care face parte PNL.
Primarul a cerut cunoștințe elementare despre țară, cunoașterea de bază a limbii, un nivel minim de integrare și respectarea regulilor. În opinia sa, aceste condiții ar proteja comunitățile și ar preveni acumularea nemulțumirilor politice. Propunerea a fost formulată la dezbatere, fără să fie însoțită de o procedură de testare, un prag de promovare sau un calendar de aplicare.
Argumentele invocate de Boc la Cluj-Napoca
Boc a afirmat că în Cluj-Napoca sunt peste 20.000 de persoane din afara UE și că situația începe să devină „o problemă în comunitate”. El a susținut că aceste persoane nu cunosc limba și cultura locală și nu înțeleg modul de comportament al comunității.
Edilul a avertizat că, în opinia sa, dificultățile de integrare pot afecta calitatea vieții locuitorilor. A cerut ca subiectul să fie abordat înainte ca problemele să se amplifice, legând propunerea unor reguli de preocuparea sa pentru viitorul comunităților.
În aceeași intervenție, Boc a amintit că și românii lucrează în alte țări europene și a cerut ca atenția să se îndrepte spre întoarcerea lor în țară. A pledat apoi pentru integrarea „europenilor creștini”, despre care a afirmat că înțeleg mai bine mentalitatea și cultura locală.
„Nu vreau să fiu extremist”, a spus primarul, susținând că evitarea unei discuții deschise despre ce se întâmplă în comunități ar îndepărta decidenții de realitate. El și-a prezentat argumentele ca observații „la firul ierbii, nu din statistici”.
Contingentul anual și avizele de muncă
Recrutarea lucrătorilor străini are și o dimensiune națională. Prin Hotărârea nr. 1.169 din 30 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial la 31 decembrie, Guvernul a stabilit pentru anul 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România. Contingentul privește admiterea anuală pe piața muncii, un indicator diferit de numărul persoanelor care locuiesc într-un oraș.
Potrivit datelor publicate la 6 mai de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), între 1 ianuarie și 30 aprilie 2026 au fost emise 49.676 de avize de muncă pentru străini. Dintre acestea, 42.705 au fost acordate din contingentul anual, iar celelalte pentru schimbarea angajatorului sau a funcției.
Cele mai multe avize din contingent, 42.371, au fost pentru lucrători permanenți. Bilanțul măsoară documentele eliberate în primele patru luni ale anului, nu persoanele sosite sau populația rezidentă din România în octombrie. IGI a legat volumul solicitărilor de cererile angajatorilor.
Responsabilitățile angajatorilor față de lucrători
La adoptarea OUG nr. 32 din 23 aprilie 2026 privind accesul străinilor pe piața muncii, Guvernul a invocat deficitul de forță de muncă calificată și creșterea cererii angajatorilor. A semnalat totodată riscuri pentru lucrătorii recrutați: inducerea în eroare asupra salariului și cazării, comisioane ilegale sau mascate și practici care pot duce la exploatare. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial la 27 aprilie.
În ghidul pentru angajatori al Ministerului Afacerilor Interne, instituția arată că angajatorii trebuie să ofere condiții de muncă egale cu cele ale lucrătorilor români, să plătească salariul la timp, în cont bancar, și să asigure cazare decentă atunci când aceasta este prevăzută.
Pentru angajatorii autorizați, ghidul descrie și obligația de a informa lucrătorii, cu cel puțin zece zile înainte de sosire, într-o limbă pe care o cunosc, despre drepturile și condițiile relevante. Tot acestora le revine organizarea transportului de la intrarea în România până la locul de muncă sau de cazare.
Oferta fermă de muncă trebuie să descrie condițiile reale ale postului, inclusiv salariul, programul, durata angajării și, după caz, cazarea și transportul. MAI precizează că angajarea nu trebuie condiționată de comisioane, tarife, taxe ori garanții nepermise percepute lucrătorului.