Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung și fostă candidată la Președinție, spune că alegerile parlamentare anticipate sunt ieșirea pe care o vede din impasul politic. Într-un interviu acordat Digi24 pentru emisiunea „În fața ta”, ea l-a criticat pe președintele Nicușor Dan și a spus că îi este rușine de felul în care acesta reprezintă România în străinătate. Parlamentul are programat pentru 30 septembrie votul de învestitură pentru guvernul propus de Siegfried Mureșan.
„Îmi este rușine că acest domn ne reprezintă în străinătate”, a spus Lasconi. Ea l-a acuzat pe Dan că ar fi blocat multe lucruri și că acum ar bloca țara. Acestea sunt aprecierile sale despre rolul președintelui în criza politică.
Lasconi a criticat și prestația lui Dan la o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ea a descris un episod în care, potrivit interpretării sale, Dan ar fi tras de șosete în timp ce Zelenski vorbea și a numit prestația președintelui român „o catastrofă”. Relatarea despre episod și judecata privind comportamentul lui Dan îi aparțin.
De ce susține Lasconi alegerile anticipate
Lasconi a legat apelul la anticipate de nemulțumirea față de felul în care consideră că președintele gestionează blocajul politic. Ea a afirmat că Dan nu ar încerca să rezolve situația și că ar aștepta „să fie trimis acasă”. În acest context, a spus că nu vede altă soluție de ieșire din impas decât un nou scrutin parlamentar.
Fosta candidată a făcut și o predicție: dacă ar avea loc anticipate, PSD și AUR ar forma o majoritate, dar, în opinia ei, aceasta nu ar obține rezultate. Este o estimare politică, nu o majoritate stabilită prin vot. Componența unui viitor Parlament ar depinde de rezultatul alegerilor, iar organizarea lor presupune mai întâi îndeplinirea condițiilor constituționale de dizolvare.
Votul pentru guvernul Mureșan este programat pe 30 septembrie
Administrația Prezidențială a anunțat la 21 septembrie desemnarea lui Siegfried Mureșan drept candidat la funcția de prim-ministru. El a depus la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși. Potrivit calendarului stabilit de birourile permanente reunite ale celor două Camere, audierile miniștrilor erau programate pe 28 și 29 septembrie, iar votul în plenul reunit pe 30 septembrie, de la ora 13:00.
Mureșan a declarat că se bazează pe 170 de voturi din partea PNL, USR și UDMR. Pentru învestirea guvernului sunt necesare 233, astfel că sprijinul anunțat era cu 63 de voturi sub prag. Cele 170 de voturi reprezintă susținerea declarată de candidat, nu un rezultat parlamentar: la 28 septembrie, votul de învestitură nu avusese încă loc.
De ce un vot respins nu aduce automat anticipate
Articolul 89 din Constituția revizuită prevede că președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare numai dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și respinge cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar și atunci, dizolvarea este o posibilitate, nu o obligație a președintelui.
Prin urmare, dacă guvernul Mureșan nu ar primi votul pe 30 septembrie, acea singură respingere nu ar declanșa alegeri anticipate. Constituția permite dizolvarea Parlamentului cel mult o dată într-un an și o interzice în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial, precum și în timpul mobilizării, războiului, stării de asediu sau al stării de urgență. Primul pas din calendarul anunțat rămâne votul de învestitură.