Președintele USR, Dominic Fritz, a afirmat că legea salarizării ar putea să nu fie adoptată, deși o consideră un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a declarat că, în eventualitatea în care proiectul nu ar fi adoptat, „nu este un capăt de țară”.
Declarațiile vin în contextul tensiunilor din sistemul public de sănătate, unde organizațiile sindicale au indicat legea salarizării drept una dintre principalele nemulțumiri, iar acțiunile de protest au fost anunțate și declanșate în luna iulie.
Fritz a pus în discuție atât impactul bugetar estimat pentru forma de lucru a legii, cât și disputa politică legată de votul necesar pentru adoptare.
Ce a spus Dominic Fritz despre șansele legii și costul estimat
Dominic Fritz a afirmat că există posibilitatea ca legea salarizării „să nu treacă”, în pofida faptului că este un jalon din PNRR. El a subliniat că proiectul este important și necesar, dar a spus că „soarta țării nu depinde de legea salarizării”, respingând ideea unei consecințe catastrofale în cazul eșecului adoptării.
În expunerea sa, liderul USR a estimat un impact bugetar al proiectului, „așa cum este acum draftul”, între 8 și 12 miliarde de lei, echivalând acest interval cu aproximativ 2 miliarde de euro pentru creșterea salariilor în sectorul public. El a ridicat întrebarea dacă bugetul permite în prezent o astfel de creștere: „chiar ne permite momentan să creștem salariile cu 2 miliarde de euro?”.
Fritz a criticat retorica politică a PSD, pe care a spus că nu se potrivește cu „realitatea aritmetică, legală”, și a insistat că este important ca „oamenii de bună credință să nu tacă”. El a amintit, totodată, de o declarație atribuită premierului interimar Ilie Bolojan, conform căreia greva din sănătate s-ar baza pe „minciună și dezinformare”.
Jalonul din PNRR și proiectul publicat în transparență
Forma actualizată a proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicată în transparență la 17 iulie de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Ministerul a prezentat elemente-cheie ale variantei din iulie, inclusiv modificări față de versiunea anterioară.
Ministerul a legat adoptarea proiectului de un jalon PNRR și a indicat o valoare conexă de 770 milioane de euro. Autoritatea a transmis că varianta comunicată îndeplinește condițiile Jalonului 420 din PNRR și că are acordul Ministerului de Finanțe „în condițiile respectării traiectoriei fiscal-bugetare”.
Documentul publicat în iulie include prevederi precum intrarea în vigoare anticipată, de la 1 decembrie 2026, restrângerea unor excepții, introducerea unor sporuri noi și amânarea aplicării premiilor de performanță pentru majoritatea categoriilor până în 2028, condiționată de respectarea țintei de deficit bugetar.
Ministerul a precizat că forma din iulie este rezultatul unor consultări și al unei actualizări realizate după medierea Administrației Prezidențiale și în urma unui acord politic semnat de partidele proeuropene.
Legătura cu protestele din sănătate și pozițiile sindicatelor
În sistemul public de sănătate, o grevă de avertisment de două ore a fost organizată pe 20 iulie, între orele 9:00 și 11:00, iar principala nemulțumire semnalată a fost legea salarizării. Federația SANITAS a formulat revendicări care includ adoptarea unei legi a salarizării bugetare „corecte și echitabile”, negociate cu sindicatele, menite să elimine inechitățile și să protejească veniturile personalului.
Președintele Federației SANITAS, Iulian Pope, a afirmat că „Guvernul ne-a împins spre ea”, susținând că Guvernul Bolojan ar fi „închis definitiv ușa dialogului social” și ar impune o lege elaborată fără „o negociere reală” cu cei afectați. Greva de avertisment a fost anunțată a fi urmată de o grevă generală pe termen nelimitat începând cu 28 iulie.
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a apreciat că proiectul din 17 iulie este „nesatisfăcător” și a susținut că, deși preia unele solicitări, menține prevederi care ar putea conduce la diminuarea drepturilor salariale pentru o parte a personalului din sănătate. FSSR a reclamat, între altele, formulări privind sporuri prezentate „până la” un anumit procent, fără prag minim garantat, și contingentarea sporurilor pe cote de personal.
Poziția Ministerului Sănătății și măsuri prezentate în contextul acțiunilor sindicale
Ministerul Sănătății a solicitat, la 28 iulie, direcțiilor de sănătate publică să monitorizeze activitatea medicală din unitățile sanitare și să raporteze urgent orice incident sau situație de criză care ar putea afecta continuitatea serviciilor pentru pacienți. Ministerul a reafirmat respectul pentru dreptul constituțional la acțiuni sindicale și importanța dialogului social.
În același comunicat, Ministerul a prezentat propuneri legate de noua lege a salarizării, printre care majorarea tarifului orar pentru gărzile din zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale de la 20% la 30%, introducerea unui program-pilot de salarizare pe criterii de performanță, revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase și inițierea unui memorandum privind deblocarea a peste 7.000 de posturi în unitățile sanitare publice.
Disputa politică și miza votului pentru jaloanele PNRR
Dominic Fritz a comentat decizia PSD de a nu susține votul pe legea salarizării unice, afirmând că social-democrații „nu se mai prefac” și că urmăresc „încă o victorie”. El a caracterizat ideea unui „armistițiu legislativ” drept „o idee moartă”.
Fritz a relatat că, în discuții de la Palatul Cotroceni, Sorin Grindeanu ar fi susținut că PSD se poziționează ca opoziție și „nu are nici o obligație”, iar Fritz a reamintit obligația politicienilor față de cetățeni, menționând riscul de a pierde „3 miliarde de euro” care, în opinia sa, ar trebui înlocuiți prin împrumuturi.
În același context, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va susține proiectele din PNRR pe care le consideră motivate politic, criticând introducerea unor prevederi pe care le-a descris ca menite să rezolve probleme personale ale unor persoane numite explicit.
Documentele publicate și estimările bugetare
Proiectul publicat la 17 iulie include elemente de structură a salarizării, coeficienți și reguli tranzitorii care au fost prezentate public. Ministerul Muncii a explicat că varianta din iulie a rezultat în urma unor runde de consultare și a mediării Administrației Prezidențiale, iar forma comunicată respectă condițiile legate de jalonul din PNRR și acordul Ministerului de Finanțe, în limitele traiectoriei fiscal-bugetare.
Estimarea impactului menționată de Dominic Fritz - între 8 și 12 miliarde de lei - a fost adusă în discuție de liderul USR ca reper în dezbaterea publică asupra costului implementării variantei de proiect aflate în discuție. În paralel, autoritățile au prezentat elementele proiectului care justifică legătura cu jaloanele PNRR și cu resursele alocate.