Senatorul PNL Daniel Fenechiu și-a retras semnătura de pe proiectul care ar transforma deținerea de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție, sancționată cu amendă. În anunțul făcut pe Facebook pe 12 octombrie, liderul senatorilor liberali spune că inițiativa trebuia să deschidă o discuție despre prevenție și tratament, dar că „dezbaterea nu a mai avut loc”. El acuză adversarii PNL că au folosit demersul său personal în scop politic.
Proiectul continuă procedura parlamentară. Înregistrată pe 5 octombrie cu numărul B544/2026, propunerea îi mai are ca inițiatori pe Cristian Ghinea, senator USR, și Victoria Stoiciu, senatoare neafiliată. Fișa Senatului consemnează pe 12 octombrie aprobarea retragerii din lista inițiatorilor și trimiterea proiectului pentru avize și pentru punctul de vedere al Guvernului. Stadiul său este „înregistrat la Senat pt. dezbatere”; modificările nu sunt în vigoare.
De ce a renunțat Fenechiu la susținerea proiectului
Fenechiu spune că a semnat propunerea având în vedere consecințele asupra persoanelor care consumă droguri. Spera la o lege care să reducă numărul consumatorilor, să întărească prevenția și să crească numărul centrelor de tratament, după o discuție cu instituțiile statului, ONG-uri cu experiență, specialiști și foști consumatori recuperați. Voia ca „argumentele pro și contra să fie analizate rațional”, fără emoție, orgolii sau interese electorale.
Potrivit senatorului, poziționarea rapidă împotriva proiectului a majorității parlamentarilor și partidelor, a instituțiilor statului și a Bisericii Ortodoxe Române a redus șansele unei analize comparative. În aceste condiții, spune el, continuarea implicării sale ar fi expus PNL unor atacuri legate de o inițiativă personală, pe care adversarii partidului o foloseau politic.
„Prin urmare, am ales să îmi retrag semnătura de pe această inițiativă legislativă”, a anunțat Fenechiu.
Într-un interviu acordat Digi24.ro, publicat pe 8 octombrie, Fenechiu prezentase deja susținerea proiectului ca pe o inițiativă personală, care nu implica partidul. Numea textul „un draft de discuție”, care putea fi îmbunătățit în urma reacțiilor instituțiilor și societății sau respins dacă nu era considerat o soluție.
Senatorul explica atunci că începuse să caute o altă abordare după ce contribuise la elaborarea legii privind registrul traficanților de droguri. Spunea că avusese rezerve când constatase că persoane care avuseseră legătură cu drogurile cu șapte ani în urmă, între timp căsătorite, fuseseră chemate la poliție și amprentate. Din această experiență ajunsese la concluzia că „trebuie găsite soluții mai umane”, orientate spre prevenție și responsabilitate.
Argumentul său era că autoritățile trebuie să trateze diferit consumatorul și traficantul. Fenechiu susținea că renunțarea la răspunderea penală pentru deținerea destinată consumului propriu ar elibera resurse pentru combaterea traficului și ar încuraja persoanele prinse cu droguri să colaboreze cu autoritățile și să solicite ajutor specializat.
Parchetul General susține păstrarea sancțiunilor penale
Parchetul General a formulat pe 9 octombrie un punct de vedere nefavorabil propunerii în forma analizată. Instituția consideră că diminuarea sancțiunilor pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu nu este oportună în actualul context social și infracțional. Avertizează că relaxarea lor, fără studii de impact și mecanisme alternative funcționale, ar putea afecta politica antidrog.
Procurorii invocă legătura dintre cererea de droguri și finanțarea pieței ilicite. Susțin că investigarea achiziționării și deținerii substanțelor poate contribui la identificarea distribuitorilor. Deși acceptă necesitatea unui tratament diferit pentru consumatori și traficanți, consideră că această distincție nu justifică, în sine, reducerea generalizată a răspunderii penale.
În opinia Parchetului, legislația permite deja diferențierea sancțiunilor după natura substanței, gravitatea faptei și situația persoanei. Instituția susține dezvoltarea serviciilor medicale, a consilierii și a reintegrării sociale în paralel cu sancțiunile penale. Cere ca reforma să se bazeze pe date statistice, evaluări medicale și criminologice și o analiză a efectelor asupra justiției și sănătății publice.
Ce s-ar schimba pentru persoanele prinse cu droguri pentru consum propriu
În prezent, articolul 4 din Legea nr. 143/2000 prevede, pentru deținerea și celelalte fapte enumerate privind drogurile de risc, săvârșite fără drept pentru consum propriu, închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă penală. Pentru drogurile de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la șase luni la trei ani. Propunerea ar schimba natura răspunderii: faptele respective ar deveni contravenții.
Textul depus la Senat include cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri, fără drept, pentru consum propriu. Amenzile de bază ar fi de 1.000–1.500 de lei pentru droguri de risc și de 1.500–3.000 de lei pentru droguri de mare risc.
Pentru introducerea sau scoaterea din țară, inclusiv importul ori exportul fără drept al drogurilor destinate consumului propriu, proiectul prevede amenzi distincte: 1.500–2.000 de lei pentru droguri de risc și 2.000–3.500 de lei pentru cele de mare risc. Limita maximă a amenzii s-ar dubla în împrejurările agravante indicate prin trimitere la articolul 13 al legii, inclusiv dacă fapta este săvârșită în unități de învățământ sau în apropierea acestora.
Deținerea pentru consum propriu ar rămâne interzisă și sancționată, iar drogurile ar fi confiscate. Sancțiunea ar fi aplicată de polițiști din formațiunile specializate, pe baza probelor administrate. Dacă acestea indică o infracțiune, cazul ar fi trimis organelor de urmărire penală.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin păstrarea infracțiunilor și pedepselor pentru trafic și redirecționarea resurselor către combaterea acestuia și către asistența consumatorilor. Proiectul prevede folosirea sumelor provenite din amenzi pentru programe de prevenire și de asistență medicală, psihologică și socială.
Evaluare medicală și spații pentru prevenirea supradozelor
Autoritatea care aplică sancțiunea ar putea dispune evaluarea consumatorului într-un centru de sănătate mintală și pentru prevenirea și tratarea adicțiilor. Pentru minori, dispunerea evaluării ar fi obligatorie. Aceasta s-ar realiza cu înștiințarea și în prezența părinților sau a reprezentantului legal și cu consimțământul lor, împreună cu cel al minorului dacă acesta a împlinit 14 ani. Includerea într-un program de asistență ar necesita acord scris, exprimat potrivit acelorași reguli de consimțământ.
Părinții sau reprezentantul legal ar avea obligația de a asigura prezentarea minorului la evaluare. Dacă nu ar face acest lucru fără justificare ori dacă evaluarea sau împrejurările faptei ar indica o situație de risc pentru copil, autoritatea ar sesiza imediat serviciile de asistență socială sau de protecție a copilului.
Propunerea ar permite și spații de consum supravegheat în unități sanitare, autorizate de direcțiile de sănătate publică pentru prevenirea supradozelor și reducerea riscurilor. Beneficiarii ar trebui să aibă cel puțin 18 ani și dependență diagnosticată de un medic specialist. Și-ar administra singuri substanțele deținute pentru consum propriu; unitatea și personalul său nu ar procura și nu ar furniza drogurile.
Medicii sau asistenții medicali cu drept de practică, instruiți pentru intervenția în caz de supradoză, ar trebui să fie prezenți pe întreaga durată a utilizării spațiului, cu mijloacele necesare unei urgențe medicale. În aceste spații autorizate, deținerea pentru consum propriu de către beneficiarii care îndeplinesc condițiile proiectului nu ar constitui contravenție.
Pentru faptele anterioare unei eventuale intrări în vigoare, textul prevede aplicarea regulilor de dezincriminare, fără amenzi contravenționale retroactive. Măsurile preventive dispuse exclusiv pentru aceste fapte ar înceta. Pentru persoanele care execută pedepse sau măsuri educative pentru ele, instanțele competente s-ar sesiza din oficiu în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare. Condamnările respective ar fi scoase din evidența cazierului judiciar în condițiile legii, în timp ce confiscarea drogurilor ar fi menținută.