Cristian Tudor Popescu îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru apărarea lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), în controversa privind activitatea generalului la Revoluție. În interviul acordat emisiunii Recorder „Outsider Politic”, publicat la 9 octombrie 2026, gazetarul contestă explicația pe care i-o atribuie președintelui: că o discuție cu Pahonțu ar fi lămurit problema.
„Păi, știți ce a mai spus domnul Nicușor Dan? A spus: «Am vorbit eu cu Pahonțu și m-am lămurit. Nu e nicio problemă.» Cum poți să faci așa ceva? Nicușor Dan a trecut în spatele țevilor de pușcă”, afirmă CTP.
Gazetarul susține că unitatea militară din care făcea parte Pahonțu fusese trimisă în stradă în decembrie 1989 pentru a interveni la ordin. El enumeră scuturile, bastoanele și gazele lacrimogene ca mijloace pe care militarii le puteau folosi și respinge ideea unei misiuni de simplă observare: „Dar nu erau trimiși acolo ca să observe ce se întâmplă și să filmeze eventual spectacolul pentru un documentar”.
Documentele despre unitatea lui Pahonțu și răspunsul generalului
Controversa pornește de la investigația Recorder publicată la 26 august 2026, care a reconstituit din documente și mărturii activitatea de tinerețe a generalului. Potrivit acesteia, între 1987 și 1990, Lucian Pahonțu a fost comandant de pluton la UM 0305 Băneasa, o unitate a Trupelor de Securitate, subordonate Departamentului Securității Statului.
CV-ul public citat în investigație menționa funcția de comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne, fără să identifice unitatea și apartenența ei la Trupele de Securitate. Documentele prezentate de publicație descriu mobilizarea UM 0305 în centrul Bucureștiului în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, când forțele regimului Ceaușescu au intervenit împotriva manifestanților.
Un raport citat în investigație îl nominalizează pe locotenentul Lucian Pahonțu în dispozitivul de pe strada 13 Decembrie, în zona bulevardului 1848. În declarația sa reprodusă de publicație, Pahonțu descrie deplasarea militarilor la Casa Scînteii, apoi la restaurantul Cina și instalarea lor, în jurul orei 22, pe strada 13 Decembrie.
Generalul susține că militarii au primit scuturi și au rămas în dispozitiv până în jurul orei 2, fără contact cu demonstranții. El neagă folosirea muniției, afirmând că aceasta a fost păstrată în lăzi sigilate și restituită fără cartușe lipsă.
Radu Grigoraș, fost ofițer intervievat în investigație, confirmă prezența unității și relatează confruntări cu manifestanții, dar afirmă, la rândul său, că unitatea nu a consumat muniție. Documentele și mărturiile citate descriu intervenția unității și prezența lui Pahonțu în dispozitiv, fără să identifice un foc tras ori o agresiune comisă personal de el.
În răspunsul la întrebările adresate pentru investigația din august, SPP a susținut că începutul carierei generalului a presupus exclusiv atribuții în domeniul transmisiunilor, corespunzătoare specializării sale militare. Instituția a afirmat că întreaga lui activitate a respectat normele legale și că autoritățile competente au făcut verificări amănunțite la numirile sale. Răspunsul nu a detaliat misiunile din decembrie 1989.
De ce a respins Nicușor Dan acuzațiile
La conferința de presă din 27 august 2026, de la Chișinău, Nicușor Dan a spus că orice persoană care a reprimat manifestațiile de la Revoluție sau Mineriadă nu are, din punct de vedere moral, ce căuta într-o funcție înaltă. A adăugat însă: „Domnul Pahonțu nu e în această situație”.
Președintele a contestat concluzia investigației, susținând că titlul nu era justificat de conținut și că cei care formulează acuzațiile trebuie să le probeze. Despre activitatea SPP, a spus că serviciul i se părea profesionist, pe baza contactului său cu instituția și a reacțiilor unor servicii externe. A precizat că nu făcuse o evaluare managerială specială pentru Pahonțu, invocând alte restanțe pe care le considera mai importante.
Tot atunci, Nicușor Dan a afirmat că la numirea generalului fuseseră făcute verificări, inclusiv la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), privind eventuala implicare în poliția politică. Separat, investigația din 26 august consemna răspunsul CNSAS potrivit căruia procedurile de verificare erau în curs; la data publicării nu exista o decizie a Consiliului privind relațiile lui Pahonțu cu fosta Securitate.
În interviul pentru Euronews România prezentat în septembrie, președintele a respins și existența unei obligații personale față de general: „N-am nicio obligație la domnul Pahonțu”. El a explicat că încearcă să fie echilibrat și corect în relațiile cu politicienii și cu șefii instituțiilor statului.
Nicușor Dan a calificat investigația drept „tendențioasă” și „neserioasă”, susținând că, în opinia sa, acuzația nu fusese probată. Aceste declarații din august și septembrie au precedat publicarea interviului cu CTP.
Schimbul de replici cu Emil Constantinescu
Interviul evocă și editorialul „Rictusul bolșevic”, scris de CTP cu 30 de ani în urmă. Gazetarul revine asupra sprijinului public acordat lui Emil Constantinescu după alegerea acestuia ca președinte: spune că l-a susținut aproximativ șapte luni și că l-a însoțit la Bruxelles.
La o întâlnire informală cu jurnaliștii, la Cotroceni, CTP l-a întrebat cum se împacă discursul împotriva nepotismului, corupției și traficului de influență cu numirea fiului Zoei Petre, colaboratoare apropiată a președintelui, în funcția de consilier prezidențial.
Răspunsul pe care CTP i-l atribuie lui Constantinescu este: „Am destul capital politic ca să-mi permit asta”. Gazetarul spune că la întâlnire se aflau și alți jurnaliști și își amintește propria reacție: „Nu mi-a venit să cred, mi-a căzut falca”.